Scut european antirachetă

Statele Unite, care doresc desfăşurarea scutului lor antirachetă în Europa, riscă mai degrabă să irite inutil Rusia decât să-şi amelioreze semnificativ capacitatea de interceptare a unor dispozitive cu rază lungă de acţiune lansate din Orientul Mijlociu, au declarat experţi citaţi de AFP. "Este adevărat că rachete intercontinentale lansate din Orientul Mijlociu, din nordul Iranului de exemplu, şi care s-ar îndrepta spre nord ar trece deasupra Europei Centrale", a declarat Bruno Gruselle, expert al Fundaţiei pentru cercetări stratetgice din Paris. "Însă militarii americani au deja staţii radar în Norvegia, Groenlanda şi Marea Britanie, precum şi o reţea de sateliţi de alertă (Defense Support Program) care permite detectarea precoce a tirurilor, indiferent de unde ar veni", a explicat el. Potrivit britanicului Andrew Brookes, expert în tehnologie spaţială la Institutul Internaţional de Studii Stratetgice din Londra, "staţia din Fylingdales, Marea Britanie, ar detecta indiferent ce rachetă care ar avea o traiectorie de arc de cerc, din Arhangelsk (nordul Rusiei) în Algeria". Radare poloneze sau cehe "nu ar ajuta cu nimic", a subliniat el, deplângând faptul că Statele Unite nu ţin cont de "sensibilităţile ruse" în condiţiile în care "dacă vor să supravegheze Iranul au nevoie de Rusia". Statele Unite au cerut oficial, luni, Cehiei şi Poloniei să servească drept baze europene pentru scutul antirachetă american. Pentru contracararea unor eventuale atacuri lansate de Iran sau Coreea de Nord, Pentagonul doreşte desfăşurarea unui radar şi a zece interceptoare suplimentare în Europa până în 2011. Anunţul a provocat indignarea Moscovei, care a vorbit despre "o ameninţare evidentă" şi despre "un sentiment de pericol" pentru Rusia. Potrivit lui Ruslan Puhov, directorul Centrului de analiză privitoare la strategii şi tehnologii, "atitudinea Varşoviei şi a Pragăi este un avertisment în plus că au în continuare reflexe din războiul rece" faţă de Rusia. Potrivit lui Brookes, dincolo de evidentele chestiuni de sensibilităţi istorice, "ceea ce îi îngrijorează pe ruşi este că americanii acţionează unilateral în timp ce chiar ei propun cooperarea lor deplină" în materie de scut antisatelit. Decizia americană se înscrie direct în cadrul acestor îngrijorări ale Moscovei, a explicat el. Reacţia iritată a Moscovei nu a surprins nici NATO. "Rusia cere de ani de zile să fie asociată la orice decizie ce ar putea fi luată de alte puteri pentru apărarea lor împotriva rachetelor balistice, fie că este vorba despre Statele Unite singure sau de NATO", a declarat un diplomat. Purtătorul de cuvânt al NATO, James Appathurai, a refuzat să facă orice comentariu în legătură cu decizia americană, spunând că este vorba despre "o chestiune pur bilaterală" între Statele Unite şi fiecare dintre cele două state europene vizate, chiar dacă toate sunt membre ale Alianţei. Diplomaţii se aşteaptă ca ministrul rus al apărării, Serghei Ivanov, să abordeze acest subiect la viitorul consiliu NATO-Rusia de la 9 februarie. (NewsIn)