Aromânii dăinuie prin tradiţie

Ultimele statistici arată că în România trăiesc alături de populaţia majoritară peste 20 de minorităţi etnice şi lingvistice, reprezentanţi ai popoarelor asiatice şi ale Europei, care la un moment dat al istoriei, mânaţi de probleme, necazuri sau duşi de valul vremii, au ajuns şi au rămas aici. Din toţi aceştia, macedoromânii sau aromânii sunt cel mai aproape de noi, românii, datorită limbii şi a unor componente ale portului popular.
Nu mai vorbim acum despre etnia maghiară, saşi sau romi, cele mai numeroase numeric, ci despre celelalte etnii care, de sute de ani, locuiesc aici, cu noi: bulgari, sârbi, cehi, polonezi, slovaci, croaţi, tătari, ruşi, turci, greci, ucrainieni. Din toţi aceştia, macedoromânii sau aromânii, un grup estic vorbitori ai limbilor romanice, veniţi în special din Grecia, Albania, Macedonia, Serbia, Muntenegru şi Bulgaria cu peste 100 de ani în urmă, sunt cel mai aproape de noi, românii, datorită limbii şi a unor componente ale portului popular. În toată perioada comunistă, aromânii, de teama opresiunii au renunţat la acel definitoriu "a", ramânând simplu români. Apoi, în anul 2000, au demonstrat că în toată această lungă perioadă şi-au păstrat viu spiritul naţional. "Şi astăzi tinerii noştri învaţă limba strămoşilor lor, o vorbesc acasă, cu familia şi cu prietenii, iar tradiţiile populare le sunt foarte dragi. Asta ne face să fim liniştiţi şi siguri că aromânii vor dăinui şi în viitor în această ţară. Una din amintirile dragi nouă sunt pozele făcute la început de secol, în care aromânii în costume populare se alăturau soldaţilor români. Suntem o singură familie şi aşa cum am avut grijă unii de alţii până acum, vom avea şi în viitor", ne-a spus Iancu Mataranga, şeful comunităţii aromâne din România.
Cei peste 4000 de aromâni, câţi mai trăiesc azi în România în zona Dobrogei şi a Bucureştiului, învaţă în familie, de mici, limba şi obiceiurile neamului din care se trag. Deşi locuiesc în comunităţi compacte, nu au cerut nici grădiniţă şi nici şcoală, cu predare în limba aromână. "Ne-am bucurat pentru fiecare reuşită a României. Suntem aici de atât de multă vreme, încât aparţinem acestui neam. Aderarea la Uniunea Europeană este un lucru care ne e de folos tuturor. Şi nouă aromânilor şi românilor, dar şi celorlalte minorităţi etnice şi lingvistice de la noi", ne-a spus Iancu Mataranga. Am intrat în noua familie a UE, umăr la umăr.

Eugenia KISS