Centrala nucleara pe Mures si finalizarea investitiilor hidroenergetice de la Rastolita

Surse alternative la gazul rusesc. Lobby pentru acceptul CE, de a construi în România una dintre cele 12 centrale termoelectrice dotate cu tehnologii pentru producerea si depozitarea CO2. Dezvoltarea de capacitati de productie de energie din sursa eoliana. Dezvoltarea depozitelor de inmagazinare subterana a gazului metan. Solutii de economisire si eficientizare a consumului de energie.
Într-o perioada de criza a gazului metan, a relatiilor politice si comerciale dintre Gazprom si sistemele energetice ale mai multor state ale Uniunii Europene, în vremuri de întrerupere a contractelor si de acuze dure între actorii principali ai crizei transportului resurselor energetice, ce dureaza deja de doua saptamâni, respectiv Rusia si Ucraina, am cautat sa ne apropiem de acest fenomen: gazul metan si viitorul energiei. Care sunt sansele României în aceasta provocare ce nu are cum sa ne ocoleasca? Care ar fi strategia energetica a României, membra a UE si vecin cu Rusia? Cum vom gestiona o relatie comerciala mai buna cu cel mai mare detinator de resurse energetice din aceasta parte a lumii?
Ex-secretarul de stat în Ministerul Industriilor în primul mandat al ministrului Radu Berceanu, mureseanul Ioan Roman, ne-a dezvaluit câteva dintre linii directoare pe care ar trebui sa le urmam pentru a iesi din criza, dar mai ales o serie de solutii pentru viitorul energetic al tarii. O provocare pentru atât de vehiculata strategie energetica nationala. Toate acestea se constitue în pozitia specialistului în implementarea proiectelor europene pe energie si ale inginerului ce traieste profesional în lumea gazului din 1985. Ioan Roman conduce o firma ce gestioneaza importante proiecte din domeniul utilitatilor, pentru renumite companii de marca din Occident si din SUA. Energie si infrastructura, respectiv instalatii energetice si statii de tratare si epurare a apei.

Ioan Roman a facut parte în calitate de secretar de stat la Industrii, 1998 -2000,  din echipa care a restructurat domeniului energetic românesc. Atunci au fost înfiintate institutiile de reglementare din domeniul energiei. Roman a participat alaturi de ministrul Alexandru Herlea în decembrie 1999 la Consiliul European de la Helsinki. La acest consiliu s-a luat decizia începerii negocierilor privind capitolele pentru aderarea la Uniunea Europeana. În 2000 a participat activ in colectivul care a pregatit unele documente de pozitie pentru negocierea capitolelor de aderare la UE.
Una dintre cele mai importante realizari este initierea, perfectarea si demararea Parteneriatului Strategic dintre România si SUA, prin care circa 100 de firme americane au început afaceri cu parteneri români. Semnificativa este si scrisoarea de multumire adresata lui Ioan Roman de secretarul de stat american pentru comert de la acea vreme.

Viziunea lui Roman despre viitorul energetic

Vedeti pe harta alaturata care este gradul de dependenta al fiecarei tari de Gazprom.
UE are un necesar energetic de 560 de miliarde metri cubi de gaz pe an. Productia Gazprom este de 565 de miliarde metri cubi de gaz pe an. Cu toate astea Occidentul este doar 25% dependent de gazele rusesti.
Conform Agentiei Internationale de Energie, la consumul actual al planetei, în acelasi ritm, petrolul se va termina în 40 de ani, gazele în 60, iar carbunele în 200 de ani. La ora asta 80% din energia utilizata pe glob, se obtine din hidrocarburi.
Astazi, România are nevoie de importuri rusesti de gaze în proportie de 35. Din totalul gazelor importate, circa 30% intra în tara pe la Mediesul Aurit si 70% pe la Isaccea.
Siguranta energetica a României si a UE nu va fi data exclusiv de asigurarea resurselor energetice primare: gaze naturale, nici macar dupa realizarea gazoductului Nabucco. E foarte clar ca trebuie dezvoltate resursele alternative de energie. Pe primul loc vor fi energiile din surse regenerabile, precum eoliana si hidro, pe baza de carbune si centralele nucleare.
Din ceea ce stim astazi, resursele geologie ale României sunt de circa 185 miliarde de metri cubi de gaz metan, asa încât la o productie anuala de 12 miliarde de metri cubi de gaz metan, rezervele vor fi epuizate undeva în 16 – 17 ani, la norma actuala de consum. Rezerva de titei este de circa 74 milioane de tone. La o productie de 5,2 milioane de tone pe an, e clar ca si aceasta se va sfârsi în 14 ani (din nou cu precizarea, daca se mentine norma actuala de consum). La carbune stam mai bine, avem circa 1,8 miliarde de tone, iar uraniu aproximativ un milion de tone.
Ideea esentiala ar fi sa nu consumam doar aceste resurse energetice primare, sa gasim si alte surse de energie care sa aiba la baza în primul rând resurse energetice regenerabile, adica resurse care nu se consuma, care nu ard, care nu dispar (vânt/curenti, apa, soare/lumina, etc.).

Pentru a face mult mai suportabil pretul energiei, atât guvernul României, cât si UE vor trebui sa gândeasca si sa promoveze o serie de strategii:

1.    Trebuie gasita o sursa alternativa la gazul rusesc. Si aici nu discutam despre o alternativa politica. Este pur si simplu o alternativa comerciala, pe care orice consumator de orice produs,  doreste sa o aiba într-o economie concurentiala. Nabucco este un gazoduct necesar. Gazul va veni din Iran si zona caspica, via Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria. Investitia ar fi azi, de circa 8 miliarde de euro. Ar putea pompa spre Europa 30 miliarde de metri cub pe an. Daca se va realiza, se va ivi o excelenta oportunitate pentru România de a-si creste capacitatea de stocare prin dezvoltarea depozitului de la Ghercesti (lânga Craiova).
2.    Centrale termoelectrice pe baza de carbune. Sa revenim în parte, la productia de carbune si sa reconsideram aportul carbunelui în energetica româneasca. Remarcam astfel, investitia E ON Germania, care construieste o centrala termoelectrica pe carbuni la Braila, cu o capacitate instalata de 800 MW (mai mare decât un singur reactor de la Cernavoda).  Mentinerea si retehnologizarea centralelor de la Rovinari si Isalnita. Sa facem eforturi politice de a obtine dreptul de a construi în România una dintre cele 12 centrale termoelectrice dotata cu tehnologii de ultima ora pentru producerea si depozitarea bioxidului de carbon. UE are în program constructia lor, depinde de noi daca vom obtine una si pentru România.
3.    Energia nucleara. În asentimentul opiniei specialistilor, trebuie terminate, dezvoltate si puse în functiune grupurile 3 si 4 de la Cernavoda. Prin investitie a statului român, în cooperare cu parteneri valabili.
Mai trebuie construita o centrala nucleara, care ne este alocata prin  Strategia Energetica Comuna a UE. Trebuie luata doar decizia politica daca o facem si unde o facem. Daca nu UE o da la altii. Din ratiuni de siguranta, cred ca locatia potrivita ar fi în Transilvania. Sub rezerva ca la constructie trebuie folosite tehnologii de ultima ora, fara rabat, pentru ca gradul de risc sa se apropie astfel de zero.
Cred ca aceasta centrala nucleara poate fi construita undeva pe râul Mures, deoarece are caracteristici care pot asigura anumiti parametri absolut necesari unui asemenea tip de constructie (de ex.: debit constant, sigur, etc.). Astfel ar reporni investitiile pentru toate facilitatile si amenajarile hidrologice de la Rastolita. Legat de aceasta investitie, va trebui construit si un bazin tampon, care se va constitui astfel si în sursa de apa, pentru orasele din aval de Rastolita. Vezi si necesitatile regiei Aquaserv.

1.    Dezvoltarea de capacitati de productie de energie din sursa eoliana. Azi sunt instalati 7 megawati din 3000 câti ar suporta sistemul energetic national. Si în Mures se preteaza instalarea de capacitati actionate de vânt, dar trebuie completate cu centrale cu turbine actionate cu gaze naturale, deoarece nu
e vânt permanent constant, acestea putând astfel sa functioneze alternativ. Eolienele devin productive la un vânt de min. 4 m/s. Defileul Muresului prin zona Rastolita poate fi exploatat în acest sens.
2.    Dezvoltarea depozitelor de înmagazinare subterana a gazului metan. Partener principal sa fie Gazprom. Avem o capacitate subterana de circa 3,2 miliarde de metri cubi. Avem acum gaz înmagazinat de circa 2,2 mild. Conform UE, ar trebui sa avem o capacitate de rezervare care sa ne asigure consumul normal pentru 90 de zile. Undeva la 5,4 miliarde de metri cubi de gaz depozitat.

Concluzii: Va trebui sa gasim solutii de economisire si eficientizare a consumului de energie, pentru a rezolva problemele legate de eficienta energetica ale României, în conditiile în care la aceasta ora este de 4 ori mai mica decât media din UE. Cheltuim astfel, de patru ori mai multa energie pentru a obtine aceeasi unitate de PIB (produs intern brut), deoarece avem pierderi pe retea, echipamente cu randamente mici si avem si pierderi de caldura.
Anii care urmeaza vor fi marcati de decizii foarte dure în zona energiei. Pentru a minimiza impactul, toate aceste consideratii trebuie constientizate si evaluate din timp si abordate într-un timing corespunzator.