Corneliu Grosu: Obama poate aduce acasa contingentele României din Irak

Barack Hussein Obama II este primul afroamerican ales ca Preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Alegerile prezidenţiale au avut loc pe data de 4 noiembrie 2008, investirea sa în funcţie urmând să aibă loc azi, 20 ianuarie 2009. Obama este fiul unui kenyan şi al unei americance şi şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei în Honolulu, Hawaii. A absolvit Universitatea Columbia şi Facultatea de Drept de la Harvard. Înainte de a candida pentru intrarea în administraţia publică şi de a devenii membru al Senatului statului Illinois între 1997-2004, Obama a lucrat ca mobilizator comunitar, docent universitar şi ca avocat specializat în apărarea drepturilor civile. După o încercare nereuşită de a obţine un loc în Camera Reprezentanţilor a S.U.A. în anul 2000, în 2003 Obama şi-a anunţat participarea la campania electorală pentru Senatul S.U.A.. în noiembrie 2004 Obama a fost ales ca senator la Statelor Unite. În luna februarie a anului 2007 acesta şi-a anunţat candidatura la preşedinţia S.U.A.

Alegerile din 4 noiembrie 2008
În alegerile prezidenţiale, Barack Obama l-a învins pe John McCain cu 365 de electori faţă de 173 cât a obţinut McCain şi a devenit primul afro-american ales preşedinte al S.U.A. În discursul său de după anunţarea rezultatelor, Obama a afirmat că „scimbarea a sosit în America.”. Evocând discursul lui Martin Luther King „I’ve been to the Mountaintop”, el a spus: „Drumul înainte va fi lung. Urcuşul va fi greu. S-ar putea să nu ajungem la capăt într-un an, nici măcar într-un singur mandat. Dar, America, niciodată nu am fost mai plin de speranţă că vom ajunge acolo.”
La 8 ianuarie 2009, camerele Congresului S.U.A., reunite în şedinţă comună, au certificat voturile colegiului electoral din urma alegerilor din anul precedent. Pe baza rezultatelor votului electoral, Barack obama a fost declarat Preşedinte ales al Statelor Unite, iar Joseph Biden a fost declarat vicepreşedinte ales. Obama va depune azi jurământul ca al 44-lea Preşedinte al Statelor Unite într-o ceremonie inaugurală la Capitoliu.

Ziua inaugurării
Ceremonia investiturii presupune un complex de evenimente şi o desfăşurare impresionantă de forţe: organizatorii estimează că între 2 şi 5 milioane de persoane vor lua parte la ceremonia de investitura a noului preşedinte; 99 de agenţii locale, statale şi federale participă la operaţiunile de securitate, numai cei de la FBI având peste 1.000 de agenţi pe teren. La aceştia se adaugă 7.500 de soldaţi, 10.000 de membri ai Gărzii Naţionale şi 25.000 de ofiţeri din alte agenţii. Mii de poliţişti vor patrula pe străzi, agenţii Secret Service vor percheziţiona fiecare participant, echipe antiteroriste au fost desfăşurate deja pe străzile din DC, iar zeci de avioane militare şi elicoptere vor fi pregătite să intervină. FBI supraveghează deja de câteva luni grupările de supremasişti albi, pentru a preveni orice incident; primarul din Washington, Adrian Fenty, a estimat că ceremoniile vor costa oraşul circa 47 de milioane de dolari, în timp ce Maryland şi Virginia prognozează ca vor cheltui 12, respectiv 16 millioane de dolari. Guvernul federal va oferi alte câteva zeci de milioane de dolari. Echipa care se ocupă cu organizarea evenimentului a strâns în jur de 41 de milioane de dolari; Barack Obama va depune jurământul pe Biblia lui Lincoln, folosită de cel de-al 16-lea preşedinte în momentul în care a preluat mandatul, în 1861; o orchestră formată din homosexuali şi lesbiene, Lesbian and Gay Band Association, va participa la parada de la Washington. Este pentru prima dată în istorie când o formaţie gay va mărşălui prin faţa oficialilor şi a publicului.
Sute de vedete de la Hollywood, actori, cântăreţi şi sportivi celebrii participă la ceremoniile de la Washington. Tiger Woods a vorbit duminică la un eveniment desfăşurat la Lincol Memorial, în timp ce seara au cântat Beyonce, Bono şi Bruce Springsteen, precum şi Mary J. Blige, Garth Brooks, Sheryl Crow, Renee Fleming, Josh Groban, Herbie Hancock, Heather Headley, John Legend, Jennifer Nettles, John Mellencamp, Usher Raymond IV, Shakira, James Taylor, will.i.am, şi Stevie Wonder. De asemenea, au citit discursuri Jamie Foxx, Martin Luther King III, Queen Latifah şi Denzel Washington.  

Sistemul electoral în America
S.U.A are un preşedinte executiv ales indirect prin colegiul electoral, care reprezintă atât cele 50 de state cât şi Districtul Columbia; fiecare stat are un număr de electori echivalent cu totalul reprezentativ din Congres. Cetăţenii aleg un număr de electori, iar aceştia sunt cei care au misiunea de a alege un preşedinte. Fiecare stat alege tot atâţia electori câţi senatori şi deputaţi are. În Consgresul american, Senatul care reprezintă interesele statelor american are 100 de senatori iar Camera Reprezentanţilor, care susţine interesele locale şi nu este sub influenţa preşedintelui are 435 de deputaţi. În America funcţionează sistemul electoral majoritar – cine obţine cele mai multe voturi într-o circumscripţie electorală câştigă alegerile în acea circumscipţie.

Alexandru Petru Frătean, secretar de stat Ministerul Muncii
„Cred că Statele Unite vor găsi o soluţie pentru problemele care le au. Noi avem o relaţie foarte bună cu S.U.A. Alegerea lui Obama arată speranţă şi încredere.”

Lokodi Emoke, preşedinte Consiliul Judeţean Mureş
„Alegerea a avut loc. Poporul a ales. Faptul că în America se depune jurământul mai târziu este o chestiune de tehnică. Voinţa poporului este una pe care toată Lumea trebuie să o respecte. Despre faptul că e afroamerican pentru că e cetăţean american. Fiecare Preşedinte nou în funcţie aduce altceva în democraţia americană şi noi, românii, nu putem concepe ce înseamnă democraţia americană. Trebuie să trăieşti acolo şi să vezi cum gândesc ei, cu totul altfel decât în România.”

Corneliu Grosu, senator PSD
„Lumea va participa azi la unul dintre cele mai semnificative momente nu numai politic ci şi de reaşezare a condiţiei omului pe pământ şi a modului de funcţionare a unei democraţii. Obama s-a recomandat a fi un om echilibrat, un om care vede mult mai pacifistă politica S.U.A. în afara graniţelor, fără însă a fi mai puţin atent la pericolul la care este expusă în sensul atacurilor organizaţiilor teroriste din zina de conflict. În ceea ce priveşte România, în contextul în care America îşi va retrage efectivele din Irak, am putea asista la revenirea în ţară a contingentelor noastre. Cred, de asemenea, într-un tratament normal a românilor din partea autorităţilor americane şi îmi doresc ca similitutidinea numirilor, în America a Preşedintelui, la noi a directorilor de insituţii, să însemne noutate şi performanţă pentru ambele ţări.”