Consilierul local Eremie Tamba, cel mai omenos din Dumbrava

Comuna Vătava reuşeşte să menţină încă acel spirit specific satului românesc pe care tot mai rar îl întâlnim. Aici parcă nu s-a „pângărit“ cu nimic frumuseţea sufletească a oamenilor, candoarea şi bunătatea omului de la ţară. Nişte oameni aspri, cu privirea dură, dar de un umanism rar întâlnit. Unul dintre cei cărora li se potriveşte vorba că „Ardelenii sunt cei mai omenoşi dintre români” este Eremie Tamba, zis Uţu, din satul Dumbrava.

Model pentru tinerii de azi

Acesta poate fi un model pentru tinerii din ziua de azi. Un exemplu viu că şi oameni săraci pot reuşi în viaţă prin muncă, ambiţie şi multă perseverenţă. şi pot deveni oameni respectaţi în comunitatea în care trăiesc. Născut în 14 ianuarie 1969 în satul Dumbrava, comuna Vătava, în familia lui Ilie şi Fironica, Eremie a fost cel de-al patrulea copil al familiei. Primele opt clase le-a urmat în satul natal, clasele a IX-a şi a X-a în Vătava, după care şi-a continuat studiile la şcoala profesională de mecanic de maşini şi utilaje din Topliţa. În 1987 după ce a ieşit de pe băncile şcolii negăsind un loc de muncă pe plac, a muncit cu fratele său, zidar- zugrav de profesie, timp de trei ani. Era deja îndrăgostit de Valeria, din Vătava, pe care a curtat-o timp de cinci ani până când a reuşit să o convingă să spună “Da” în faţa ofiţerului de stare civilă, în 1989. Soţia sa a fost repartizată în Sighişoara, iar Uţu a primit un post de mecanic la Coperativa Meşteşugărească “Sporul” şi urma ca în 3 ianuarie 1990 să înceapă serviciul. A venit Revoluţia din decembrie 1989, şi după căderea regimului comunist, Uţu şi-a început activitatea în regimul democrat.

Sergent radiotelegrafist în armată

Din banii de nuntă Uţu şi Valeria şi-au cumpărat un apartament şi lucrurile începeau să se aşeze la locul lor. La patru luni de la revoluţie s-a născut Răzvan primul copil al familiei, iar o lună mai târziu Uţu a fost încorporat în armată la Regimentul de Tancuri din Târgu-Mureş, la radiotelegrafişti. Aici a devenit un specialist în comunicarea prin codul morse şi a terminat armata cu un livret militar cu grad de sergent. În luna mai a anului 1991, eliberat din aramată, a revenit la Coperativa Meşteşugărească până în toamnă când atelierul a ajuns în prag de faliment, din lipsa de comenzi. Uţu nu a stat mult pe gânduri şi împreună cu un fost coleg s-a gândit să se privatizeze!

Artizanat pe cont propriu

Au achiziţionat un strung de lemn semiautomat, în câteva luni au înfiinţat o societate, SC Artum SRL. Au amenajat un spaţiu de 30 de mp într-o lemnărie, unde au început să muncească în domeniul artizanatului şi să producă mobilier din lemn de brad la comandă. Uţu şi-a girat apartamentul şi a achiziţionat de la Irum Reghin un utilaj multifuncţional în valoare de 700.000 de lei vechi. Utilajul l-a pus în funcţiune şi la scurt timp a ajuns împreună cu asociatul său să aibă opt angajaţi. După un an de activitate, Uţu s-a hotărât să renunţe la această afacere deoarece nu se regăsea în acest domeniu pentru că toată viaţa lui s-a visat trăind la ţară şi să fie proprietarul unei ferme de animale. S-a interesat în comună unde găseşte un spaţiu de închiriat pentru a deschide un magazin alimentar să muncească ceva şi în 14 decembrie 1994 s-a reîntors acasă, în Vătava, la socrii.

Marele Alb, o nouă provocare

A deschis un magazin în care soţia vindea şi Uţu se ocupa de aprovizionare. În 1996 a renunţat la spaţiu pentru că devenise chiria prea mare şi a s-a ocupat de creştere porcilor Marele Alb.Împreună cu vecinul său, Crăciun Ion, au reuşit să obţină prin nioşte încrucişări, rasa de carne Pietreni, pe care îi vindeau la Topliţa. Pe lângă porci, Tamba a început să crească şi vite. În 2006 când a apărut programul “Fermierul” finanţat din bugetul Agriculturii, Uţu a renunţat definitiv la comerţ şi a scos din buzunar 2.000 de Euro pentru a perfecta toate actele necesare acestui program, pentru care nici în ziua de azi nu a primit finanţare! Gospodarul nu s-a dat bătut şi a continuat să facă demersurile înfiinţării şi dezvoltării unei ferme de porci cu ajutorul unei firme de consultanţă şi a unei firme de construcţii, a cumpărat mai multe terenuri şi a început întăbularea acestora. Pentru a obţine autorizaţia de Mediu necesară înfiinţării fermei de porcine crescătorul de animale avea obligaţia să amplaseze construcţia, la minimum 500 de metri distanţă de la ultima casă din sat, neavând această distanţă a construit un grajd de bovine cu stabulaţie liberă pentru 40 de capete. A pornit de la zece capete, în altă locaţie după ce a făcut un credit bancar.

Bălţata Românească sursă de venit

Totodată şi-a vândut porcii şi cu o parte din banii obţinuţi a achiziţionat bovine iar cu cealaltă parte de bani câştigaţi i-a investit în cumpărarea tuturor utilajelor agricole necesare unui bun gospodar începând de la mulgătoare electrice şi păstor electric până la maşini de erbicidat şi de balotat fân. Azi lucrează 25 de hectare de teren din care 10 hectare sunt proprietate personală. A ajuns să deţină 38 de capete de Bălţată Românească şi Holstein. Are o cotă de lapte de 65.000 de litri anual care îl procesează la Monor. Până în anul 2015, vrea să ajungă la un efectiv de 100 de capete pentru că băiatul său Răzvan este student la Facultea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca şi după absolvire vrea să devină doctor veterinar la ferma lui tata.
Gospodarul a intrat şi în politică în urmă cu zece ani pentru a reprezenta drepturile crescătorilor de animale din comună. Deţine şi funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Vătava iar în 2008 a câştigat primul său mandat de consilier local PNL, aducându-şi contribuţia la cele mai importante proiecte pentru dezvoltarea comunei.