Soós Zoltán, start în prealegerile pentru Primăria Târgu-Mureş

În urmă cu puţine zile, consilierul local Soós Zoltán, care deţine şi funcţia de preşedinte al UDMR Târgu-Mureş, şi-a lansat programul pentru prealegerile din 11 octombrie, în urma cărora electoratul maghiar din “Oraşul trandafirilor” îşi va alege candidatul la funcţia de primar la alegerile locale din anul 2016. Care este oferta electorală din prealegeri, dar şi pentru toţi locuitorii municipiului Târgu-Mureş pentru alegerile din 2016, precum şi alte preocupări din sfera administrativă din agenda lui Soós Zoltán am aflat în interviul următor.

Reporter: Cum decurg pregătirile pentru prealegerile din 11 octombrie?

Soós Zoltán: Vineri, 4 septembrie, am lansat un program care este de fapt o structură prealabilă care va fi îmbogăţit şi desigur detaliat în viitor. Acest program a fost momentan publicat pentru a face pregătirile pentru prealegeri şi deocamdată toate forţele mele se concentrează pe prealegeri având în vedere că există o înţelegere între formaţiunile politice maghiare care ar elimina pe viitor concurenţa în alegerile de anul viitor.

Rep.: Care este oferta dumneavoastră electorală pentru locuitorii municipiului Târgu-Mureş?

S.Z.: În primul rând, eu din start am conceput un program care să se adreseze la toată populaţia municipiului Târgu-Mureş. Nu intenţionez să fac o diferenţă între etniile din Târgu-Mureş şi cred că şi activitatea mea de la Muzeu dă o anumită încredere că nu am făcut diferenţiere şi asta vreau să continui pentru că numai aşa cred că este viitor în oraş. Dacă noi începem să facem „baricade”, am văzut că nu funcţionează şi generaţia noastră chiar trebuie să aibă o altă abordare, o altă atitudine care să schimbe şi să deschidă căile de comunicaţii şi încrederea în primul rând. De aceea spun că avem nevoie de o schimbare în concepţia de a conduce oraşul. Momentan, nu există o şansă reală de a promova ideile venite din partea comunităţilor, nici din cea română, nici din cea maghiară. Sunt foarte multe hotărâri de Consiliu Local care nu se pun în aplicare şi astea sunt probleme destul de grave în administrarea oraşului.

Rep.: Care ar fi efectele schimbării propuse de dumneavoastră?

S.Z.: Schimbarea se doreşte în primul rând în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă, una dintre deficienţele majore ale Târgu-Mureşului faţă de oraşele reşedinţă de judeţ din Regiunea Centru. Am ajuns printre ultimii, oraşul nostru a pierdut cam 25% din populaţie în ultimii 25 de ani şi evident că această performanţă negativă cumva trebuie modificată şi trebuie creată în sfârşit o strategie economică pentru oraşul nostru, ceea ce eu consider că momentan nu există. Nu există strategie culturală şi e păcat că punctele forte ale oraşului nostru nu au fost abordate, sprijinite. Concret, vorbesc despre dezvoltarea Aeroportului „Transilvania”, care este o şansă imensă pentru Târgu-Mureş să se dezvolte. Suntem printre puţinele zone din Transilvania unde se poate face un aeroport cargo. Pe de altă parte, oraşul dispune de mai multe zone abandonate şi chiar dacă nu sunt ale municipalităţii acolo se pot dezvolta parcuri tehnologice: fosta zonă a Fabricii de Zahăr. Zona Fabricii de Cărămidă ar putea deveni zone potenţiale pentru industria IT, medicină, farmaceutică deoarece noi trebuie să ne bazăm pe universităţile noastre. În oraş se simte că avem o bază solidă de cercetare, însă cu oameni pregătiţi care pleacă şi toate acestea trebuie puse într-o strategie şi modificată această traiectorie greşită care momentan nu văd că ar duce la dezvoltarea oraşului.

Rep.: Cum intenţionaţi să valorificaţi mai bine potenţialul turistic al municipiului?

S.Z.: Târgu-Mureş are un potenţial turistic ridicat, care momentan nu este folosit. Consiliul Judeţean Mureş şi instituţia pe care o conduc, Muzeul Judeţean Mureş, a lansat împreună cu Primăria Târgu-Mureş ideea ca Târgu-Mureş să devină Capitală Culturală Europeană în 2021, ceea ce ar aduce multe investiţii şi locuri de muncă noi. Noi trebuie să creăm pentru Târgu-Mureş o faţadă, să avem un brand, să avem cu ce să atragem turiştii aici şi exemplu pozitiv în faţa noastră este Sibiul.

Rep.: Ce mai conţine programul dumneavoastră?

S.Z.: A doua parte a programului meu se referă la îmbunătăţirea serviciilor cum ar fi transportul în comun, reţeaua de drumuri şi mă refer la drumurile ocolitoare care lipsesc şi suntem în urmă foarte mult faţă de Cluj, Sibiu sau Braşov. Mai amintesc de lipsa colaborării cu Zona Metropolitană care este iarăşi o deficienţă majoră şi nu s-a putut dezvolta Târgu-Mureşul din această cauză, iar la capitolul infrastructură şi cât de bine se simte populaţia este iarăşi o lipsă foarte mare faptul că nu s-au implementat hotărâri de Consiliu referitoare la construcţia pistelor de biciclete care din diverse motive nu s-au realizat. Toate acestea trebuie analizate, bani erau prevăzuţi în buget, proiectele existau şi Primăria nu a dat şansa să fie realizate. Aş mai aminti şi de transportul de comun, dacă acesta ar fi performant pentru foarte multă lume ar fi mai simplu să călătorească cu mijloace de transport în comun decât să fie această aglomeraţie de trafic. Totodată, propun înfiinţarea de noi locuri de joacă şi parcuri în cartiere. Trebuie găsită o soluţie pentru spaţiile verzi, să fie controlate tăierile de arbori şi să fie create parcuri cu spaţii verzi, să fie odată terminat acest cadastru al spaţiilor verzi care ar ajuta ca populaţia să se simtă bine în acest oraş. Ceea ce aş mai iniţia pe viitor ar fi dezvoltarea învăţământului, care la Târgu-Mureş are un potenţial ridicat şi evident asta ar motiva şi atrage noi investitori. Am putea crea centre profesionale de educaţie, adică să punem accent pe şcolile profesionale, care momentan nu se profilează pe cerinţele pieţei. Desigur, paralel cu aceste şcoli îmi doresc dezvoltarea sferei universitare, unde va trebui să creem centre de cercetare care să ţină la Târgu-Mureş specialiştii proaspăt formaţi.

Rep.: Un subiect „încins” în care v-aţi implicat a fost cel referitor la Azomureş. Grupul de consilieri UDMR avea o iniţiativă pentru demararea unui referendum. Ce se urmărea, de fapt, cu acest referendum?

S.Z.. Esenţa referendumului iniţiat de UDMR ar fi să întrebăm populaţia, să vedem ce părere are. Evident, reacţiile care au venit din partea populaţiei sunt diverse, majoritatea însă ar susţine închiderea Azomureşului în caz că poluarea nu se opreşte. Sunt voci care au întrebat ce se întâmplă cu locurile de muncă de acolo şi răspunsul e foarte simplu: dacă oraşul are o strategie foarte bună de dezvoltare, aceste locuri de muncă pot fi înlocuite, dar pe de altă parte poluarea constantă şi destul de agravată care s-a observat în ultimul an ţine departe foarte mulţi alţi investitori, care evident nu ar veni cu plăcere într-un oraş cu aer poluat. Noi am zis să întrebăm populaţia în primul rând ce crede şi după aceea să luăm o decizie, să fim fermi în ceea ce priveşte această iniţiativă, să nu ne temem de un referendum. Aşa ceva nu a fost încă încercat în România şi credem că face parte din democraţie să întrebăm populaţia ce crede despre acest subiect.

Rep.: Care e de fapt întrebarea pe care o propuneţi la un eventual referendum?

S.Z.: Întrebarea e următoarea: „Sunteţi de acord cu retragerea din partea oraşului a avizului de funcţionare la combinatul Azomureş, în caz că poluarea nu se opreşte?”

Rep.: Dar în cazul în care ar fi probleme acolo, nu ar trebui ca instituţiile abilitate să ia măsurile legale care se impun, automat, fără să ceară consultarea populaţiei?

S.Z.: Cred că în momentul de faţă am dat timp la toate organele abilitate să ia măsuri şi am observat că în afară de câteva amenzi minore combinatul nu a fost abordat în mod serios de niciun organ abilitat, nici de Minister, nici de Primărie şi din acest punct de vedere credem că este momentul să întrebăm şi populaţia ce crede. Suntem conştienţi de partea pozitivă, dar şi de cea negativă, cred că nu trebuie să punem în balanţă 1.700 de locuri de muncă, cu sănătatea a 200.000 de oameni. Asta e întrebarea esenţială la care trebuie găsit un răspuns liniştitor pentru generaţiile viitoare.

Rep.: Care e motivul pentru care aţi decis să vă asumaţi o candidatură la funcţia de primar?

S.Z.: Personal am avut mai multe motive, având în vedere că în ultimii trei ani am fost consilier local şi am văzut cum funcţionează şi mai ales cum nu funcţionează multe lucruri în Consiliu şi în Primărie şi având în vedere că foarte puţini colegi şi-au asumat această sarcină de a candida, m-am decis că e timpul să facem ceva pentru acest oraş. Am avut posibilitatea de a compara funcţionarea Consiliului Judeţean şi Consiliului Local al municipiului Târgu-Mureş şi sunt de părere că se impune transformarea Primăriei într-o instituţie mai deschisă vis a vis de vocea şi părerile oamenilor, antreprenorilor şi investitorilor. Cred că simţim cu toţii că Târgu-Mureş este într-o cădere şi nu prea oferă posibilităţi tinerilor. Ca şi familist, cred că vreau în primul rând pentru tineret, pentru copii mei, să nu fie nevoiţi să plece din ţară, să găsim un loc aici şi să avem şansa să rămânem aici, să lucrăm pentru oraşul nostru, pentru regiunea noastră, ceea ce în momentul de faţă nu văd garantat deloc. În ceea ce priveşte criticile şi loviturile primite în campanie, eu sunt deschis deoarece ca şef de instituţie am lucrat mereu transparent şi am făcut eforturi pentru a dezvolta Muzeul Judeţean Mureş, pe care în opt ani am reuşit să îl transform dintr-o instituţie aproape inexistentă în peisajul cultural şi în conştiinţa mureşenilor, într-o instituţie înfloritoare. Prin metode de management şi marketing am eficientizat banii publici, veniturile. De exemplu, acum opt ani, Muzeul avea venituri de sub 50.000 de lei anual, iar acum avem venituri anuale de peste un milion de lei, prin eficientizarea muncii.

Rep.: Apropo de critici, au fost voci care au comentat pe Facebook, la unele postări pe care le-aţi făcut, că ideile dumneavoastră sunt foarte bune, chiar excelente, însă puţin credibile deoarece sunteţi reprezentant al Consiliului Local Târgu-Mureş care a ignorat parcurile, investiţiile în infrastructura şcolară, în transportul în comun şi de alt tip. Ce le răspundeţi acestor critici?

S.Z.: Răspunsul meu este foarte simplu: tocmai datorită faptului că am văzut cum nu funcţionează şi cum nu merg lucrurile în Primărie pot să îmi formez o viziune despre cum vreau eu să fac şi am deja o idee referitoare la cum ar trebui să reorganizăm activitatea din Primărie, astfel încât aceasta să devină eficientă. Dacă cineva nu este acolo, nu are cum să aibă o idee şi trebuie să menţionez că în primii doi ani am avut mai multe hotărâri de Consiliu cum am menţionat, care nu au fost puse în aplicare. Deci efectiv Consiliul fără un primar care să dorească schimbare, care să dorească să facă aceste intervenţii, este un for care ar trebui să dea principalele directive, însă primarul are puterea dată de legea actuală din România să aplice sau nu aceste hotărâri. Din păcate, la noi nu se aplică majoritatea acestor hotărâri de Consiliu…