Share

Home / Cultură / Seară despre armenii din Târgu Mureș, la un pahar de coniac armenesc
Dr. Puskás Attila, o gazdă carismatică

Seară despre armenii din Târgu Mureș, la un pahar de coniac armenesc

În prezent, comunitatea armenească din Târgu Mureș este mică, numărând aproximativ 100 de persoane, dar urmele existenţei sale în această zonă se păstrează. Cei care au dorit să afle mai multe despre etnicii armeni din orașul nostru, despre istoria, tradițiile, obiceiurile lor, dar și despre bogatul patrimoniu arhitectural armean din Târgu Mureș, au avut ocazia să participe la un eveniment susținut în cadrul Săptămânii culturale organizate de Fundația Studium-Prospero la Centrul Cultural Studium-Prospero. Dr. Puskás Attila, președintele Asociației Culturale Armeano-Maghiară din Târgu Mureș, a ținut o prezentare cuprinzătoare, în care detaliile inedite s-au îmbinat cu informațiile care au explicat contextul venirii armenilor în această zonă și implicarea lor în societatea de atunci.

 

În secolul XVII, migrația armenilor în spațiul transilvan s-a intensificat, motivele fiind preponderent comerciale. Armenii au avut dintotdeauna reputația unor negustori foarte pricepuți și, prin urmare, prosperi. Principalele localități în care s-au stabilit aceștia au fost Gherla, Gheorgheni, Dumbrăveni și Frumoasa. La Târgu Mureș, prezența armenilor a fost mai scăzută, dar foarte vizibilă, iar populația armeană, de rit creștin, au îmbrățișat catolicismul, căruia i-au adăugat o componentă particulară, rezultând confesiunea armeano-catolică.
„Armenii din Târgu Mureș au sosit din Dumbrăveni. Primul armean amintit în surse a fost Örmény Gergely (Grigore Armeanul), în 1631. Al doilea armean a fost fratele său, Örmény János (Ioan Armeanul), ajuns în oraș în 1654. Apariția concurenței comerciale a creat conflicte, în primul rând cu compania comercială elenă, care a încercat în mai multe rânduri să îi alunge pe armeni, dar nu a reușit. Primul comerciant recunoscut cu drept de comerț liber a fost Patrubány Lukács în anul 1755. Armenii s-au luptat 100 de ani cu Consiliul local din Târgu Mureș ca să aibă drept de comerț liber. În secolul al XVIII-lea, numărul comercianților armeni a crescut. În 1760 se acordă un privilegiu important lui Márton și István Csiki prin care se permite armenilor ca pe lângă corturile lor din piață nimeni nu avea dreptul, nici în față, nici pe lângă, să aranjeze corturi. Acest fapt era important pentru că făcea marfa foarte vizibilă. Armenii au primit aceste privilegii fiindcă au început să plătească tot mai multe taxe orașului Târgu Mureș. După 1784, familia Csiki, cea mai de vază din oraș, dar și armenii din Târgu Mureș au primit drepturi civice, adică dreptul să cumpere case și să se stabilească în oraș. Până atunci, armenii locuiau la marginea orașului sau în afara acestuia și făceau comerț în oraș. În 1799, erau deja la Târgu Mureș 10 negustori armeni.“

Numeroase clădiri din Târgu Mureș sunt legate de istoria armenilor din oraș, printre care Maternitatea Veche. Mama medicului Czakó József provine din familia Korbuly (Corbului), care a fost de origine armeană. „Mulțumesc consilierilor locali că au votat această modificare a numelui străzii, după domnul Czakó József care a fost un chirurg excepțional, care a făcut prima intervenție chirurgicală pe cord: a scos un an de cusut din inima unui soldat“, a declarat Puskás Attila. Nu doar numeroase clădiri din Târgu Mureș au origini armenești, s-a menționat și terenul unui spațiu care a devenit emblematic pentru toți locuitorii orașului: cel pe care funcționează în prezent Complexul de Agrement și Sport „Mureșul“.

Coniacul armenesc, o mândrie națională

Evenimentul a fost urmat de o mult așteptată degustare de coniac armenesc marca Ararat, produs de care armenii sunt foarte mândri și care reprezintă o carte de vizită internațională.
„Ararat este muntele sfânt armean, aflat în prezent pe teritoriul Turciei. Coniacul armenesc a fost creat în anul 1887 de frații Vasily și Nerses Tairyants. În 1897 a început producția de coniac, însă Nerses Tairyants nu avea, din păcate, spirit comercial, și a vândut afacerea lui Nikolay Shustov, un evreu foarte deștept care a făcut o legendă din acest coniac. La Expoziția Internațională de la Paris, în 1900, a câștigat primul premiu și a fost denumit coniac, singurul brandy care are dreptul să fie numit coniac, după regiunea franceză Cognac. Coniacul este făcut din struguri din Armenia cu un conținut minim de zahăr de 17%. Butoaiele de vin sunt în vârstă de 70 de ani și trebuie să fie din stejar odihnit“, a explicat Puskás Attila.

Tipurile de coniac variază între cel de 3 ani și cel de 70 de ani, denumit sugestiv Arca lui Noe. Vârsta nu este determinată atât de intervalul în care licoarea a stat la învechit, ci de media unor coniacuri având vârste diferite, și care, astfel, însumează numărul de ani care figurează în cele din urmă pe etichetă. În fabrica Ararat lucrează 370 de angajați și se produc 6 milioane de sticle pe an, pentru export în 25 de țări. Principalul partener este Rusia. Cifra de afaceri în anul 2010 a fost de 50 milioane de dolari.

Ca orice brand(y) care se respectă, Ararat a devenit și subiectul unor anecdote care implică figuri istorice celebre. Se spune că, după Conferința de la Yalta, Winston Churchill a primit de la Stalin 365 de sticle de coniac Ararat pe an, iar Churchill a zis întotdeauna: „Sunt trei lucruri importante în viață: primul e să nu întârziați la o cină la care sunteți invitați, în al doilea rând fumați trabucuri cubaneze și în al treilea rând, consumați coniac armenesc.“ Iar Maxim Gorki a zis odată: „Este mai ușor să te urci pe vârful muntelui Ararat, situat la 5355 m, decât să urci din pivnița fabricii Ararat.“

Andrei VORNICU

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Sărățele crocante și ciocolată de casă făcută manual din Sângeorgiu de Pădure

O nouă ediție Local Farmers’ Market ne-a bucurat vinerea aceasta în 15 februarie, o zi …

Share
Share