Share

Home / Politic / România și Georgia, de la diplomație culturală la probleme de securitate

România și Georgia, de la diplomație culturală la probleme de securitate

“Cărțile sunt mijloacele de a construi punți de legătură între culturi”, spunea filosoful indian Sarvepalli Radhakrishnan și posibil ca citatul să reprezintă modul cel mai frumos de a descrie începutul relațiilor culturale și diplomatice dintre Georgia și România, în urmă cu 300 de ani. Debutul acestor relații este indisolubil legat de viața și soarta tragică a două personalități Antimoz Iverieli (Antim Ivireanul) mitropolitul Țării Românești cărturar român de origine georgiană, respectiv Domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, ambii punând bazele nu doar a relațiilor diplomatice, care vor dăinui în timp, dar și a primei tipografii din Tbilisi, fiind recunoscuți de către cele două popoare ca promotori ai culturii și valorilor creștine între cele două popoare.

Trei secole mai târziu, după un trecut tumultos și un prezent nu mai puțin lipsit de dileme de securitate, Georgia și România sărbătoresc dezvoltarea relațiilor diplomatice, economice și culturale. Momentul este marcat de conferințe, expoziții, proiecte, dezbateri istorice, dar și declarații politice. În acest sens, Excelența Sa Nikoloz Nikolozishvili, Ambasadorul Georgiei în România, a acordat un interviu pentru Bursa.ro, ocazie cu care a accentuat numeroasele elemente care leagă cele două țări. Interviul abordează atât elementele comune celor două state, în special, principalele probleme de securitate care afectează Georgia, dar și Romania.

Având ca referință atât interviul acordat, cât și realitățile politice regionale, o serie de aspecte trebuie luate în considerare.

Astfel, destinele celor două țări sunt marcate de o serie de elemente comune, care pleacă de la valențe sociale, confesionale, culturale la dezvoltarea economică, politică și statală. Anul trecut, ambele țări au sărbătorit 100 de ani, dar evoluția statalității diferă fiind profund afectată de vecinătățile regionale inevitabile. Modificările climatului de securitate la nivel regional, determină necesitatea unei colaborări cu statele vecine și invesții consistente în securitate.

Vecinătatea Rusiei, dinamizarea relațiilor regionale sub aspectul securității și nevoile de consolidare a societăților democratice bazate pe respectarea statului de drept generează exigențe stringente. În acest context, platforma Parteneriatului Estic și Sinergia Mării Negre – proiect în care România a fost printre inițiatori, ambele coordonate de Uniunea Europeană prin politica de vecinătate, oferă posibilități de dezvoltare a relațiilor regionale și bilaterale. Georgia este cel mai activ stat partener din est cu o deschidere substanțială față de implementarea politicilor UE și conformarea față de normele europene. Acordul de asociere dintre Georgia și UE care include un acord de liber schimb intrat în vigoare 2016 are în vedere dezvoltarea relațiilor economice în contextul în care UE, este cel mai puternic partener comercial, însumând 27% din exporturile statului. Conform datelor UE, 37.000 de companii au beneficiat de împrumuturi însumând 882 de milioane de euro din 2009 până în 2018, generând astfel 10.000 de locuri de muncă. Tot cu sprijinul UE a fost încurajată, prin mecanisme de finanțare adecvate, formarea a peste 1.600 de cooperative agricole, fenomen care a generat o creștere cu 20% a productivității sectorului. În contextul în care dependența economiei georgiene de sectorul agricol este mare, politicile de investiție în domeniu cresc securitatea statului.

Cu toate acestea conform datelor prezentate de MAE pentru anul 2014, “valoarea schimburilor comerciale româno-georgiene a fost de 250,2 milioane EURO, în scădere cu 20,7% fața de situația anului 2013.” Totodată, pe pagină se specifică că, momentan, nu funcționează un birou de reprezentare şi promovare economică şi comercială. Cu toate acestea, merită reținut faptul că, în contextul intensificării acordurilor cu UE și a finanțărilor aferente, colaborarea economică româno-georgiană se prefigurează ca o oportunitate de ambele părți. În acest sens, trebuie analizată oportunitatea dezvoltării conectivității dintre cele două state, ele nefiind momentan legate de o linie directă aeriană. De asemenea, trebuie luat în considerare transportul maritim. Prin agenda Parteneriatului Estic, UE investește substanțial în conectivitate, firește, aceste investiții avantajează și relațiile româno-georgiene.

De asemenea, Georgia beneficiază de ajutoare substanțiale din partea Băncii Mondiale și a SUA cu care a încheiat un acord strategic.

Un subiect sensibil pentru Georgia este securitatea statală în contextul agresiunilor Rusiei, a Conflictului Georgian, a situației din Abhazia şi Osetia de Sud și a problemelor de securitate din Marea Neagră. Politica NATO în regiune crește securitatea statelor prin cooperare și dezvoltarea abordărilor comune în materia amenințărilor convenționale și nonconvenționale. În acest context, România este direct interesată de menținerea stabilității în regiune, dezvoltarea cooperărilor și adresarea adecvată și graduală a amenințărilor. De asemenea, UE investește în consolidarea securității prin misiuni de monitorizare precum EUMM 2008, care are în jur de 200 de persoane dislocate în regiune însumând în cei 10 ani peste 1700 de europeni. În 2014 a intrat în vigoare Acordul Cadru privind participarea Georgiei la Politica Comună și de Securitate a UE.

În concluzie, România și Georgia au probleme comune plecate din realitățile regionale, iar cooperarea este deosebit de importantă. Faptul că sărbătorim 300 de ani de relații culturale și diplomatice este un eveniment însemnat pentru ambele state, odată ce este recunoscut că, de cele mai multe ori, diplomația culturală a îndepărtat bariere care păreau greu de depășit. Intensificarea schimburilor culturale în era digitală au efect catalizator, mai ales dacă sunt dublate de eforturi economice și politici de securitate adecvate. Totodată, nu trebuie să uităm rolul elitelor în făurirea acestor relații, elite care au conceput un sistem, au construit și au avut disponibilitatea de a pune în aplicare convingerile lor.

Conf. univ. dr. Mihaela Daciana NATEA,

Universitatea de Medicina, Farmacie Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu-Mureș

 

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

O nouă prelevare de organe la Spitalul de Urgență Târgu-Mureș

În cursul nopţii dintre 8 și 9 decembrie, mai multe echipe de medici au prelevat …

Share
Share