Home / Business / Sunt avocații egalii – magistraților sau rudele sarace?

Sunt avocații egalii – magistraților sau rudele sarace?

Târziu în noapte, când o nouă zi ia sfârșit și se adaugă la cele deja trăite și chemând parcă altele ce nu prea se știe când se vor sfârși, într-un apartament din Galați, izolarea care pune la încercare grea și pe mine ca mamă, și pe celelalte două suflete de copii ale familiei, ne desparte după rugăciunea de seară făcută împreună, la programe diferite. Pentru ele urmează somnul și visele, iar eu trec, așa cum se întâmplă zilnic, de la treburile casei la partea de muncă profesională pe care o pot desfășura acasă: răspunsuri și dialoguri de mail, dar și urmărirea obligatorie a actualizărilor inițiativelor legiuitorului. Iar printre cele din urmă se numără tăișul dureros al inadvertențelor și contradicțiilor din OUG 29/2020, 30/2020 și 32/2020, care îmi sfâșie din nou nervii tociți și mă determină să reacționez prin scris, ca un refuz de a mai lăsa să se adune la ceea ce îndur prin această izolare și greutățile pe care mi le provoacă legislația în continuă schimbare, ca într-o speranță ce totuși nu se vrea deșartă, că undeva, cineva, cândva, mă va înțelege.

Mai concret, OUG 29/2020 instituie obligativitatea continuării activității avocaților și se referă la întreruperea activității de jure, iar OUG 30/2020 și 32/2020 se referă la întreruperea activității de facto, nu de jure!

Mulți dintre colegii mei avocați cu care am discutat și care sunt în asentimentul meu, consideră activitatea întreruptă în toate cauzele, exceptând cele precizate expres în comunicatul fiecărei Curți de Apel. În situația de azi, situația de mâine care nu prea dă semne că se va schimba, nu putem decât spera. Dorința de a reveni să servim justiția și oamenii care-și pun nădejdea în felul în care le reprezentăm interesele arzătoare, de obicei vitale pentru a scăpa de stresul vieții, e însoțită insistent de dovezi că sunt prea slabe preocupările legiuitorului pentru necesitatea revenirii noastre în activitate. Mai mult, prioritățile timpurilor pe care le trăim ne îndepărtează și mai mult de această perspectivă.



Dacă nu o face Uniunea Națională a Barourilor din România, atunci de ce ar lua vreo inițiativă vreun barou local? Se pare că de la centru nu numai că nu se „găsesc soluții”, dar nici măcar nu sunt semne că se caută! Ce pretenții să avem de la Guvern, dacă UNBR nu se „luptă” cu statul pentru „protecția drepturilor noastre” în astfel de momente? Știm și înțelegem doar să contribuim de 25 de ani la Casa de Asigurări a Avocaților și la Barou! Pe de altă parte, știm și înțelegem că și impozitele și taxele să le plătim în conturile noastre, nu în cele ale statului, nu-i așa? În atare condiții, suntem singuri. Și trebuie să ne descurcăm cum putem, nu-i așa?

Cum am fi citit, dacă sintagma „activitate întreruptă” era revizuită prin „activitate redusă” și am fi avut descrise și criterii pentru întrunirea condiției de reducere a activității? Am fi înțeles că nu suntem ai nimănui și că undeva, cuiva îi pasă și de grijile arzătoare ale cetățeanului, și de obligativitatea statului de a face justiția să funcționeze cumva, ca necesitate absolut prioritară și fundamentală a oricărei societăți cât de cât civilizate!

Însă prevederea art. XV din OUG nr. 30/2020 astfel cum aceasta a fost modificată prin OUG 32/2020 este clară: „avocații nu beneficiază de nicio indemnizație”!

Oare este doar părerea mea că OUG 29/2020 se referă strict la asistența judiciară? Acest lucru trebuie privit cu deosebire în contextul în care fiecare avocat (ce acordă sau nu asistență din oficiu) are obligația de a contribui la fondurile Baroului, prin plata taxelor lunare – minime sau maxime, raportat la încasările lunii anterioare.

Practic, vorbim de două situații posibile pe care avocatul le are la îndemână: o primă ipoteză – solicitarea de suspendare (art. 49 din Statutul profesiei de avocat; art. 27 din Legea nr. 51/1995, dar nu trebuie uitată taxa de reînscriere – 3.000 lei pentru e reveni în profesie) cu încetarea calității de avocat (art. 58 din Statutul profesiei de avocat/ art. 27 Legea nr. 51/1995) sub semnul amenințării virusului care paralizează pe toată lumea; sau a doua ipoteză – întreruperea activității pentru imposibilitate de a continua (mă refer la OUG 30/2020) în ce privește starea sănătății – concret în cazul îmbolnăvirii (OUG 32/2020).

Din analiza coroborată a textelor, în opinia mea, avocații sunt obligați să lucreze pe stare de urgență, în caz de suspendare – riscă excluderea din profesie, iar protecția acordată de instituțiile statului privește doar amânarea plății utilităților și chiriei biroului, scutire de dobânzi și penalități în situația nerespectării termenului de plată a impozitului, amânarea termenelor de plată a impozitelor locale.

Cum e posibil ca Guvernul să ne limiteze activitatea, fără să-și asume răspunderea de a asigura și sursa materială de supraviețuire? Să fie atât de încetățenită idea că avocații au destui bani să-și poarte singuri de grijă? O fi valabil poate pentru unii cu vechime, cu prestigiu, dar ce facem cu restul? Ca să nu mai vorbim că e scandalos felul acesta de a pune problema! Între timp, Puterea Executivă a uitat cumva de problema grevei magistraților pe tema pensiilor speciale? Activitatea noastră cum credeți că a fost?

Nimic în plus – nimic în minus.

Acestea sunt măsurile fiscal-bugetare adoptate prin OUG 29/2020 spre a veni în sprijinul avocaților, „Bronzurile profesiei” cum spunea Constantin Vișinescu…
De Lăudat și de Apreciat această inițiativă!

OUG 30/2020 care reglementează subvenționarea șomajului tehnic pentru angajații din firmele afectate de situația economică provocată de pandemia COVID-19 și adăugarea în reglementare a situației de întrerupere totală sau parțială a activității angajatorului.

În contextul OUG 30/2020 putem să întrerupem activitatea juridică total sau parțial, dar nu putem să ne suspendăm din profesie sau să ieșim din profesie, potrivit Statutului profesiei de avocat. Aceasta este în mod clar o situație în care OUG 30/2020 se referă la întreruperea activității de facto, nu și de jure!

Ne bucurăm pentru un moment și credem că suntem și noi prinși în categoriile ce pot beneficia de vreo formă de sprijin în această perioadă, potrivit textului reglementat de art. XV alin (1) Alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care nu au calitatea de angajatori și întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, beneficiază din bugetul general consolidat de o indemnizație egală cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit pentru anul 2020.

OUG 32/2020 vine cu alte schimbări evidente – pe de o parte, cuantumul indemnizației prevăzuta ca măsură de protecție socială, iar pe de altă parte se referă la profesioniștii care întrerup activitatea ca urmare a efectelor COVID-19.

Oare din ce punct de vedere să interpretăm „ca urmare a efectelor coronavirusului?” Despre ce efecte ale coronavirusului este aici vorba? Sunt din cele economice sau asupra sănătății? Să fie situația incapacității de muncă drept consecință a îmbolnăvirii? Vom afla intenția legiuitorului în dorința sa de modificare a acestei condiții din OUG 32/2020 față de OUG 30/2020?

Profesioniștii nu mai beneficiază de o indemnizație egală cu salariul de bază minim brut pe țară, ca în OUG 30/2020, ci de o indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale. Deci, se schimbă cuantumul indemnizației prin raportare procentuală la câștigul salarial mediu brut.

Beneficiază de această indemnizație doar profesioniștii care întrerup total activitatea, nu și cei care o întrerup parțial, pentru că în OUG 32 nu se mai precizează dacă întrerup „total sau parțial” ca în OUG 30, ci doar dacă „întrerup” activitatea. Potrivit principiului de drept, potrivit căruia „unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem” (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus), rămâne cum e stabilit…

Într-un final își face apariția și Ordinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 740 din 31 Martie 2020 privind aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020… cu lămuririle necesare privind solicitarea indemnizației în baza efectelor epidemiei cu Coronavirus! Revin și întreb retoric: efectele vizate sunt cele de ordin economic sau din punct de vedere al sănătății?

Credem că vor fi „colectate informații din teritoriu și va fi dată o ordonanță după aceea pe ce este chiar necesar…”

Vorba distinsului coleg din Baroul Iași: „Măcar o petiție să mai facem… și să cerem să fim respectați… ca bugetarii: de la 8 la 16.00, cu toate beneficiile!”.

Irina Stanciu, avocat Barou Galați
vechime în profesie: 12 ani

Resurse:
Avocat.net
Juridice.com
Startup.cafe/somaj tehnic
Grup avocati/forum – fb
OUG 29/2020
OUG 30/2020
OUG 32/2020

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Se redeschid grădinițele private și unitățile cu program after school din 15 iunie?

Unitățile cu program after school și grădinițele private s-ar putea redeschide din 15 iunie, însă …