Home / Administratie / În dialog cu Florin Crăciun despre experiența ca director financiar al SCJU Târgu Mureș

În dialog cu Florin Crăciun despre experiența ca director financiar al SCJU Târgu Mureș

Distribuie

Bilanț la final de mandate: creștere de peste 50% a veniturilor proprii ale SCJU Târgu Mureș

Florin Crăciun a fost până de curând directorul financiar al celei mai mari unități medicale din județul Mureș – Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. Degrevat de sarcini, într-o binemeritată vacanță după peste șapte ani de mandat, am purtat cu acesta, poate, una dintre cele mai sincere discuții din ultimii ani. Am povestit despre starea sănătății mureșene, plecând de la experiența sa în cea mai mare unitate cu paturi din județ și vă invit să lecturați – aș îndrăzni să scriu cu atenție – răspunsurile pe care le am primit.

Florin Crăciun, fostul director financiar al SCJU Târgu Mureș

Reporter: Cum au fost începuturile, ce v-ați stabilit atunci, la momentul zero, și dacă ar fi să faceți o apreciere, cât ați îndeplinit din ce v-ați propus?
Florin Crăciun, ex-director financiar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș: Propunerile au fost foarte optimiste atunci, la început, având în vedere și conjunctura politică. Au fost atinse puncte din ce ne-am propus, dar nu toate, din păcate. Au fost 7 ani și câteva luni pe muchie, două mandate pline plus câteva perioade de interimat și o pandemie, în care am încercat să facem tot ce ne-a stat în putință. Marele regret este că nu am reușit să realizăm foarte multe pe partea de infrastructură. Dar ca să discutăm concret, am putea să le luăm pe rând. Am moștenit de la vechea conducere un proiect de reabilitare a Ambulatoriului, noi am semnat contractul de finanțare și ne-am ocupat de implementarea lui. De asemenea, am făcut recepția proiectului de reabilitare a Maternității și o parte din Neonatologie, proiect derulat împreună cu Banca Mondială. Ca investiții, primul lucru pe care l-am făcut a fost mărirea capacității de alimentare cu energie electrică a Spitalului, pentru că erau două posturi trafo, fiecare de 300 de kVa, și s-a investit în două posturi de câte 800 kVa. Din economiile pe care le-am făcut am montat echipamente pe capetele de linie, având în vedere că rețeaua internă era foarte veche, ca să măsurăm variațiile de tensiune, dacă sunt scurtcircuite, investiție apreciată și de către inspectorii ISU Horea Mureș. Sintetizând, în fiecare an au fost efectuate investiții în jurul a 25 de milioane de lei pe parcursul celor 7 ani.


Reporter: E mult, e puțin dacă e să ne raportăm la unități spitalicești de aceeași categorie și adresabilitate?
Florin Crăciun: Pe partea de aparatură, eu consider că e o sumă rezonabilă, dacă nu socotim și aparatura de înaltă performanță, deși am făcut achiziții și de astfel de aparatură: o instalație de rezonanță magnetică de 1,5 Tesla, în 2016, de 1 milion de euro, și un angiograf la Clinica de Cardiologie în 2018. Revenind, era important în prima fază să fie acoperită investițional partea de diagnostic. Astfel, au fost înlocuite toate aparatele de
radiologie, șase la număr, cu aparate de ultimă generație, apoi aparatele de ecografie, atât în Laboratorul de Radiologie, cât și în secțiile spitalului 0 medicale, chirurgicale, inclusiv Clinica ATI și Clinica de Nefrologie au fost
dotate cu ecografe specifice. Tot pe partea de diagnostic s-a continuat cu modernizarea anatomiei patologice, pentru că acolo era un dezastru, începând de la condițiile de mediu, prin montarea instalațiilor de evacuare a aerului viciat, la dotarea cu filtre, frigidere și tot ceea ce înseamnă prelucrarea probelor pentru ca pacientul să nu aștepte foarte mult după rezultate. Investiția a fost efectuată atât în beneficiul pacienților spitalului, cât și al unor terți, obținând venituri proprii în urma prelucrării probelor pentru alte spitale publice și private din Târgu Mureș și chiar din județele limitrofe. Nu am reușit să facem foarte multe în legătură cu linia de automatizare și poșta pneumatică, cu toate că doamna prof. dr. Minodora Dobreanu a încercat să atragă finanțări, în ceea ce privește Laboratorul de Investigații Paraclinice. Aparatură există, deoarece am derulat procedurile de achiziție și am achiziționat un pachet ce conține teste, iar cei care au câștigat licitația au trebuit să ne pună la dispoziție partea de aparatură pentru necesitatea spitalului. De exemplu, glicemia o poți determina printr-un test simplu, dar, dacă ai de efectuat 5.000 de teste într-o zi, ai nevoie de aparatură de calibru pentru necesitățile unui spital. S-au continuat, pe urmă, investițiile în blocurile operatorii. În Clinicile de Ginecologie, Chirurgie I și II au fost achiziționate laparoscoape de ultimă generație, în ultimii 2-3 ani, iar în toate clinicile au fost înlocuite mesele, lămpile și alte dotări necesare. În Clinica ATI s-a investit în aparatura de monitorizare, ecografe, ventilatoare, aparate de anestezie. Având în vedere acestea, consider că în privința aparaturii, spitalul este dotat la nivel european. Desigur, sunt în derulare, nefiind finalizate, achizițiile unei părți din instrumentarul necesar la Ortopedie, Neurochirurgie, Ginecologie, Chirurgie Pediatrică și la Chirurgie Plastică, însă am încredere că vor fi încheiate cât mai repede.


Reporter: Chiar dacă spuneați că rămâne un regret, ce proiecte de investiții ați demarat pentru modernizarea infrastructurii spitalicești?
Florin Crăciun: Ar fi trei proiecte mari. Unul se referă la realizarea a 2.200 de locuri de vestiar, am făcut SF-ul din venituri proprii, indicatorii tehnico-economici sunt aprobați de ordonatorul de credite – Ministerul Sănătății – de aproximativ 3 ani, am derulat și procedura de licitație cu clauză suspensivă, și anume că semnăm contractul doar când vom avea finanțare, dar nu am primit finanțare. Un al doilea proiect este structura de spitalizare de zi cu 123 de paturi, o clădire separată, un proiect care a fost, de asemenea, licitat, însă nu a primit finanțare. Un al treilea proiect este Centrul de Arși care din 2014 era pe o listă, apoi din tot felul de frâne centrale și de la ”vecini” a fost pus întrun sertar. După eforturi susținute ale unei echipe de medici, ingineri și juriști am reușit să finalizăm acest SF ca să fie implementabil pentru că consultantului selectat de Banca Mondială, o firmă din Italia, i-a fost foarte greu să înțeleagă că normele de autorizare conform legislației din România sunt diferite, nu sunt armonizate cu cele europene. La noi este un ordin de ministru privind autorizarea care prevede clar câți metri pătrați trebuie să aibă fiecare sală de tratament, sala de operații și ce dotări. Proiectul Centrului de Arși este în etapa în care trebuie adoptată Hotărârea de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Un hop care va trebui trecut însă este legat de situația juridică a terenului pe care urmează să se construiască și care nici în ziua de azi nu e clară. Banca Mondială a acceptat cele două hotărâri – una de la Consiliul Județean Mureș, cealaltă de la Consiliul Local Târgu Mureș că indiferent cui îi va reveni terenul se va construi Centrul de Arși. Însă acum se pune problema: acesta e terenul, trebuie făcută dezmembrarea și trebuie transmis dreptul de proprietate către investitor până la finalizarea investiției, ceea ce implică existența unui proprietar cert. Există o hotărâre judecătorească definitivă, trebuie pusă în aplicare, iar cele două autorități publice să se pună de acord. Termenul e foarte strâns, până în 31 decembrie 2024 trebuie să fie făcută ultima plată. Vorbim de o investiție care trece de 40 milioane de euro.


Reporter: Vorbim de un spital care își desfășoară activitatea într-o clădire construită acum 40 de ani, cum vi se pare ideea de a demola acest imobil și a construi o clădire de la zero?
Florin Crăciun: Eu cred că ar trebui demolat pentru că e mai ușor și mai ieftin să construiești unul nou. Pentru a realiza un SF pentru RK – reparații capitale la spital, am avut buget, l-am portat din 2014 până anul trecut când a venit pandemia. Însă nu s-a prezentat nimeni la licitație. La un moment dat am avut o aplicație cu cei de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în vederea întocmirii unui caiet de sarcini pentru că acest SF era o cerință foarte complexă. Eu am estimat acest SF în jurul a 1,2 milioane de lei, iar ei – la 500.000 de euro, bani pe care nu îi aveam.


Reporter: Dar există o estimare referitoare la ce buget ar fi necesar pentru o reparație capitală?
Florin Crăciun: Sunt reglementate standarde de cost pentru reparații capitale care nu pot depăși 1.500-1.800 de euro/metro pătrat.


Reporter: Și despre câți metri pătrați vorbim?
Florin Crăciun: 70.000 de metri pătrați. De aceea consider că e mult mai ieftin să se construiască un spital nou, greenfield.


Reporter: După concurs și preluarea atribuțiilor în urmă cu 7 ani, ca persoană venită din sectorul privat cum a fost să începeți să lucrați într-o entitate publică?
Florin Crăciun: Șocul nu a fost foarte mare pentru că mai lucrasem un an – un an și jumătate la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, luasem contact cu sectorul public, dar în Casa Județeană lucrurile erau mult mai simple, e un sistem foarte centralizat, puneai în execuție ce venea de la Casa Națională, pe când aici e totuși o “uzină” cu 4.000 de oameni. Consider că partea de sistem informațional mai necesită îmbunătățiri, cu toate că am schimbat multe lucruri.


Reporter: La ce vă referiți concret?
Florin Crăciun: Mă refer la tot ceea ce înseamnă comunicarea și modalitatea de lucru, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Încă se mai lucrează pe suport de hârtie în 2021, ceea ce eu consider a fi costisitor.


Reporter: Nu ați încercat să faceți pași în această direcție, prin introducerea semnăturii electronice de exemplu?
Florin Crăciun: Pe partea medicală, internări – externări, este introdusă, dar nu există semnătură electronică pe partea de contractări. Închipuiți-vă ce înseamnă munca managerului și a directorului financiar în condițiile în care anul acesta spitalul a fost finanțat lună de lună, adică am făcut în fiecare lună două bugete, iar aprovizionarea lunar, și am avut de semnat maldăre de contracte, cred că mii. Doar să le semnezi, îți ia 4 ore pe zi. Am încercat implementarea introducerii semnăturii electronice, dar aș fi avut nevoie de o echipă dedicată, nu să scot oameni din producție, pentru că și așa aveam oameni puțini. Din păcate, salarizarea reprezintă o problemă atunci când vrei să îți aduci oameni de calibrul de care ai nevoie.
Salariile reprezentanților din Comitetul Directorsunt mici. Un director financiar, raportat la bugetele pe care le administrează, încasează lunar 5.200 de lei net, iar un șef de serviciu 4.800 de lei.


Reporter: Cum a evoluat bugetul SCJU?
Florin Crăciun: Am început cu un buget de 250 de milioane de lei, iar în 2019 l-am închis cu venituri de 400 de milioane de lei. Spitalul este o instituție finanțată 100% din venituri proprii, din prestarea de servicii, la care se mai adaugă acele transferuri de capital de la Ministerul Sănătății, în jur de 17 milioane/an, sau de la autoritatea publică locală, dar nu prea a fost cazul. Sursele de venit sunt contractul cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, care are componenta de spitalizare continuă, spitalizare de zi, cronici și partea de recuperare. În 2014, veniturile din contractul cu Casa erau de 122 de milioane versus 2019 – 140 de milioane. Pe ambulator, am preluat spitalul cu venituri anuale de 3,77 de milioane și le-am dus la 6,839 milioane, adică de la 40% acum suntem la 80%, și mai este loc de creștere. Programele de sănătate le-am preluat la 33 de milioane și le-am dus la 48 de milioane. Ce am făcut ca să avem aceste creșteri? Spre exemplu, în ambulator, am dezvoltat softuri de programare online iar directorul medical s-a ocupat ca medicii să-și respecte programul.
Pe partea de spitalizare, potrivit formulei de calcul puteam să internăm 3.200 de bolnavi raportat de numărul de paturi, iar Casa contracta cam 85%. Prin note de fundamentare, pentru că tot timpul depășeam contractul, am reușit să creștem veniturile. Aș mai menționa că tarifele pentru spitalizare continuă nu mai sunt actualizate din 2013. Tariful pe caz ponderat a rămas la 1.850 de lei. Am mai avut creșteri a valorii contractului cu Casa din creșterea indicelului de complexitate a cazului, care era la 1,6-1,7 în 2014, iar acum e la 1,96-2. Nu trebuie să uităm însă că din acest buget care poate părea generos, un procent de 70-76% îl reprezintă cheltuielile de personal.


Reporter: Cum se alocă banii la Ministerul Sănătății pentru investiții?
Florin Crăciun: În momentul de față, alocarea banilor nu se face într-un mod foarte transparent din punctul meu de vedere. Spitalul înaintează necesarul de investiții, acestea întotdeauna sunt de 10 ori mai mari decât posibilitățile, însă alocările ar trebui să fie pe proiecte și atunci s-ar putea face o alocare pe un punctaj argumentat. Acum se fac alocările pe note de fundamentare bazate pe o legislație antică, veche și de demult, pe care le înaintezi și se alocă la fiecare câte un pic ca să nu se supere nimeni. Alocările acestea câte un pic însă nu se văd. De asemenea, toate ar trebui să fie întrun sistem informatic integrat și ai economisi foarte multă forță de muncă, raportările ar fi identice și la Târgu Mureș, și la Cluj-Napoca, și la Craiova. Ministerul Sănătății ar putea extrage în timp real datele de care are nevoie, ar vedea în timp real achizițiile etc. Astfel ar putea fi stopate cheltuieli inutile sau cheltuieli supraevaluate în timp real. Însă cred că acest lucru nu convine niciunui partid politic, nu există voință politică.


Reporter: Cum s-ar putea implica autoritățile publice locale în susținerea spitalului?
Florin Crăciun: Anul trecut am solicitat o autorizație de construire pentru o stație de tratare a apelor uzate, dar nu am obținut-o. Așa s-a implicat autoritatea publică locală. În ceea ce privește autoritatea publică județeană sumele alocate pentru investiții SCJU Târgu Mureș au fost mici. Deoarece noi suntem un județ atipic, cu două spitale județene, unul în subordinea Ministerului Sănătății și unul în subordinea Consiliului Județean, având 80% din specialitățile medicale în concurență directă unul cu celălalt, e complicată alocarea de sume pentru investiții în infrastructură. Unificarea celor două unități spitalicești ar duce la nașterea unui mamut, greu, dacă nu imposibil de manageriat. Eu aș unifica partea de achiziții, și am mai spus-o în diverse ședințe, ar fi mult mai multă transparență, ar merge mult mai bine lucrurile.


Reporter: Care este opinia dumneavoastră legată de salarizarea personalului medical?
Florin Crăciun: Sunt de acord cu majorarea salariilor, sunt salarii decente și corecte cum ar trebui să fie toate în România, însă eu nu aș fi aplicat-o unitar la toată lumea, nu mi se pare în regulă. Chiar dacă lumea mă asociază cu social-democrația, sunt mult mai liberal în gândire decât mulți liberali. Voi da un exemplu: dacă sunt medic primar, medic specialist, mă prezint la serviciu și am o internare într-o lună, primesc același salariu ca medicul care are 50 de pacienți tratați. Eu aș fi făcut remunerația diferențiat și cred că până la urmă acolo se va ajunge: cei care nu își pot justifica activitatea vor avea o scădere de venituri.


Reporter: Este o temă care revine periodic în România legată de privatizarea sănătății, a urgențelor, avem medici care activează atât în sectorul public, cât și în cel privat, cum vedeți dvs. această problematică?
Florin Crăciun: Pentru a nu-i fi încălcat dreptul constituțional la muncă, un medic poate lucra atât în mediul public cât și privat, însă în sistemul asigurărilor sociale de sănătate doar într-un singur loc, iar pe bani privați în unul sau mai multe locuri. De asemenea, nu mi se pare corect dacă primul contact cu pacientul a avut loc în mediul public ”care este brandul medical”, continuarea investigațiilor și chiar tratamentul să se facă în mediul privat.

La SCJU au fost făcute investiții în aparatură în perioada 2014-2021

De la provocări la viitor

Reporter: Sunt discuții vechi referitoare la necesitatea construirii unui nou spital regional, chiar unul de urgență, ce ne puteți spune?
Florin Crăciun: Din discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade”, cu reprezentanți din tot spectrul politic, am făcut o radiografie și am o opinie asupra acestui obiectiv de investiții. Eu aș vedea acel spital regional cu maxim 800 de paturi pe specialitățile de urgență, care se poate construi pe terenul din spatele Spitalului Clinic Județean de Urgență. Atunci ar merita actuala clădire renovată și să fie utilizată pentru cazarea și tratarea pacienților acuți, cazurile care pot fi amânate, reprogramate, mai puțin zona de infecțioase. Aceasta din urmă ar putea fi dezvoltată pe platforma de pe strada Gheorghe Doja, unde este spațiu suficient, cu terapie intensivă, cu tot ce e nevoie pentru funcționare în regim de urgență și pentru pacienții acuți. Toate acestea se pot realiza doar dacă se ajunge la un consens politic, dacă se finanțează corect partea de urgențe, pentru că nu poți să susții urgențele cu tarifele pe caz ponderat pentru acuți sau cronici. Atunci, brandul medical târgumureșean ar crește.


Reporter: Ce ar însemna finanțarea corectă?
Florin Crăciun: Am făcut niște calcule pe baza datelor brute pe care le-am avut, iar tariful pe caz ponderat ar trebui să fie de 3.000 – 3.500 de lei.


Reporter: Care au fost cele mai importante provocări pe care le-ați avut în această perioadă?
Florin Crăciun: Provocările au fost de a menține spitalul într-un ritm de aprovizionare constant. Dacă m-aș mai întoarce vreodată, mi-aș dori să manageriez spitalul nu ca pe o instituție de stat, ci pe principiile de funcționare a unei entități private. Atunci poți să spui în adevăratul sens al cuvântului că ai un contract de management și ai putea face performanță.
În condițiile în care tu ești îngrădit de atâtea lucruri, de la legea achizițiilor publice foarte greoaie până la partea de supraprotecție a angajaților și tot felul de alte reglementări, nu pot să spui că ai un contract de management. Indicatorii de performanță nu sunt indicatori care să reflecte gradul de competență, puterea de negociere, ci sunt niște indicatori pe care îi atingi din inerția activității.


Reporter: Ce ar trebui modificat în legea achizițiilor?
Florin Crăciun: Cred că legislația privind achiziițile în sănătate ar trebui diferențiată față de celelalte sectoare de activitate. Nu sunt deținătorul adevărului absolut, însă vorbesc despre lucrurile cu care m-am confruntat. Am mai dat exemplul acesta multor entități de control: dacă nu asfaltezi o stradă în termen de 90 de zile, pentru că este contestată procedura și te ține în loc doi ani de zile până se judecă contestația, te ”înjură” oamenii că merg pe un drum cu gropi, dar, ca spital, dacă nu reușești să ai materiale sanitare, reactivi, medicamente în timp și la nevoie e tragic, deoarece e vorba de vieți omenești care nu mai pot fi înlocuite sau tratamente, investigații și intervenții care nu pot fi amânate.


Reporter: V-ați confruntat în această perioadă de mandat cu probleme de aprovizionare, pentru că au fost cazuri când am citit pe rețelele de socializare că au venit oamenii cu fașa, cu algocalminul etc. de acasă?
Florin Crăciun: Sunt jumătăți de adevăr. Aprovizionarea ține de managementul secțiilor, era magazia plină, dar era împământenită o cutumă potrivit căreia reprezentanții secțiilor spuneau că nu le-au fost date suficiente materiale, medicamente etc., să aducă și pacientul de acasă. E o practică, care a dispărut în mare parte, dar care nu e eradicată încă.


Reporter: Cum vedeți viitorul spitalului?
Florin Crăciun: Ar trebui unele secții unificate, restructurate, dar ține și de structura Universității, și de voința politică, și de voința managerială. Am spus-o în Comitetul director, strict din rațiuni economice, chiar dacă nu era apanajul meu. Sper ca doamna manager Mariana Cernat și echipa sa să reușească să facă aceste schimbări.


Reporter: Ce ați învățat din această experiență?
Florin Crăciun: Am făcut totul cu drag, cu maximă dăruire și am făcut-o pentru oameni. Am investit timp, cunoștințe și suflet, am muncit alături de o echipă minunată, am câștigat experiență și am trăit intens, uneori cu stres dar și cu bucurie.

A consemnat Ligia VORO


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Prohibiția pescuitului în 2024

Distribuie Ca în multe alte domenii, și pescuitul are o legislație în vigoare, care stabilește …

1 comentariu

  1. Felicitari domnului director Florin Craciun.De oameni ca dansul e mereu nevoie.Sanatate maxima.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.