Cununa grâului, obicei aprofundat la prima ediție ”Love Reghin Day & Night”

Întreaga suflare reghineană se pregătește pentru prima ediție ”Love Reghin Day & Night” care va avea loc la Pădurea Rotundă în perioda 23-34 iulie. Printre cei care vor anima programul se numără și Muzeul Etnografic ”Anton Badea” care a pregătit participanților un inedit atelier de împletit coronițe din spice de grâu și flori programat în ziua de sâmbătă, 24 iulie, înre orele 10-13.

Rodnicia pământului la loc de cinste

Cum era și firesc, o astfel de tematică specială, cum este cea legată de cununa de grâu, nu putea fi prefațată decât cu o prezentare în detaliu a semnificației acestui obicei străvechi.

„Cununa grâului este un vechi obicei agrar, menit să asigure rodnicia pământului, organizat la sfârșitul secerișului. Obiectul ceremonial, care se face din spice la sfârșit de seceriș, se numește cunună, buzdugan, cruce, peană, barba popii, barba lui Dumnezeu. El stă în centrul desfășurării ceremonialelor și reprezintă cununa de spice pe care secerătorii o duc la casa gospodarului după ce au terminat seceratul. În cadrul obiceiului, nu se cunoaște un ceremonial aparte de începere a muncii. Până la terminarea seceratului, când se face cununa, munca decurge după rânduiala îndătinată. La amiază se oferă clăcașilor rachiu, apoi li se servește masa. După masă urmează ceasul de odihnă. Pe tot timpul seceratului, fetele seceră, iar flăcăii cosesc și leagă snopii. Snopii sunt așezaţi în clăi, în sensul rotaţiei soarelui. La vârf se pune o „căciulă” – un snop așezat vertical, cu spicele în jos”, se arată în prezentarea făcută de către reprezentanii Muzeului Etnografic ”Anton Badea”.

Potrivit acestora, ceremonialul cununii urmează câteva momente: pregătirea cetelor de secerători, strângerea recoltei în comun și împletirea cununii, constituirea alaiului și plecarea lui la casa gazdei, ritualul udării cu apă a cununii, masa tradiţională la casa gazdei, jocul.

„La sfârșitul secerișului se împletește o cunună din cele mai frumoase spice luate din ultimul snop sau dintr-o bucată de holdă lăsată anume nesecerată. Împletirea se face în 3, ca părul femeii. Cununa este împletită de 3, 4 femei, având formă circulară. În unele locuri cununa are formă de buzdugan, cruce simplă sau cu mai multe braţe. Odată terminată cununa, este adusă în mijlocul secerătorilor care întind în jurul ei o horă, apoi o predau celei care urma să o poarte. Cununa de spice se așază pe capul celei mai harnice fete, de obicei nemăritată, dacă îndeplinea anumite condiţii de castitate, hărnicie, frumuseţe, să aibă ambii părinţi etc; se formează alaiul și cu cântecul cununii se îndreaptă către sat, spre casa gazdei”, afirmă reprezentanții muzeului reghinean. Momentul culminant este cel în care cununa de grâu ajunge la destinație, la inimoasa gazdă. „În sat, cununa este așteptată și udată la toate porţile cu apă din abundenţă, această datină simbolizând străvechi rituri de fertilitate. În felul acesta, întreg satul participă la desfășurarea ceremonialului. Când alaiul ajunge la casa gazdei, este așteptat la poartă cu căni cu apă, cununa este din nou udată. Alaiul intră apoi în casă, unde este așteptat de gospodari cu masa pusă, cu un colac, cu o sticlă de vin/ rachiu. Ei ocolesc de trei ori masa cântând, apoi așază în mod solemn cununa pe masă. Gazda ia cununa, o atârnă la grindă și o păstrează până la semănatul următor. Urmează masa oferită de gazdă celor care au luat parte la secerat și apoi petrecerea și jocul”, se arată în încheierea prezentării obiceului cununii de grâu.

(A. Z.)