Moment istoric pentru Ucraina și Republica Moldova

Comisia Europeană a recomandat statelor membre ale UE să acorde Ucrainei statutul de candidat la aderarea la UE, a anunţat preşedintele executivului UE, Ursula von der Leyen.

”Comisia recomandă Consiliului, în primul rând, să acorde Ucrainei o perspectivă europeană şi, în al doilea rând, să îi acorde statutul de ţară candidată. Aceasta, desigur, cu condiţia ca ţara să realizeze o serie de reforme importante”, a declarat oficialul într-o conferinţă de presă.

”Ştim cu toţii că ucrainenii sunt gata să moară pentru aspiraţiile lor europene. Vrem ca ei să trăiască alături de noi, pentru visul european”, a adăugat Ursula von der Leyen, citată de AFP.

Acest aviz va fi discutat în cadrul summitului UE din 23-24 iunie, iar liderii celor 27 de state membre vor trebui să dea undă verde în unanimitate.

Niciodată nu s-a mai dat un aviz într-un timp atât de scurt asupra unei cereri, o urgenţă datorată războiului purtat de Rusia de mai bine de trei luni şi care face parte din sprijinul acordat de europeni Ucrainei în faţa Moscovei.

De asemenea, Comisia Europeană a recomandat ca Republica Moldova să primească statutul de ţară candidată la aderarea la UE cu condiţia ca aceasta să realizeze ”reforme importante”.

Republica Moldova „dispune de o bază solidă pentru a garanta stabilitatea instituţiilor sale, democraţia, statul de drept, drepturile omului” şi „au fost realizate progrese pentru a asigura un bun climat de afaceri” dar „rămân de întreprins reforme economice esenţiale”, a precizat executivul UE într-un comunicat.

”Cu condiţia ca liderii ţării să menţină cursul” în ceea ce priveşte reformele economice şi lupta împotriva corupţiei, ”credem că ţara are potenţialul de a se ridica la înălţimea cerinţelor” unei candidaturi, a declarat preşedinta CE într-o conferinţă de presă.

Liderii Franţei, Germaniei, Italiei şi României s-au aflat joi la Kiev, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski descriind aceatsă vizită drept o „zi istorică” pentru ţara sa.

„Ucraina se bucură de sprijinul a patru state europene puternice”, a spus Volodimir Zelenski în discursul său video, adăugând că Ucraina este acum mai aproape de Uniunea Europeană decât oricând de la independenţa sa.

Europa ar putea să scrie o nouă poveste despre libertate şi „să elimine în cele din urmă zona gri dintre UE şi Rusia”, datorită curajului bărbaţilor şi femeilor ucrainene, a spus preşedintele Zelenski.

Referindu-se la sirenele de raid aerian care au sunat la Kiev în timpul vizitei liderilor europeni, preşedintele Zelenski a spus că Rusia a încercat să creeze o atmosferă tensionată,”dar nimănui nu i-a fost frică”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că ţara sa susţine, alături de Germania, Italia şi România, acordarea „imediată” a statutului de candidată la UE pentru Ucraina.

La conferinţa de presă comună cu omologul său român, Klaus Iohannis, cu cancelarul german Olaf Scholz şi cu premierul italian Mario Draghi, Macron a declarat, după întâlnirea celor patru lideri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski: „Toţi patru susţinem statutul de candidată imediată la aderare”.

Macron a adăugat că „acest statut va fi însoţit de o foaie de parcurs şi va implica luarea în considerare a situaţiei din Balcani şi din vecinătate, în special din (Republica) Moldova”.

Draghi a arătat la aceeaşi conferinţă de presă că principalul său mesaj pentru Zelenski a fost că Italia doreşte să vadă Ucraina în Uniunea Europeană. El a mai spus că sprijină pe deplin anchetele presupuselor crime de război din Ucraina, informează Reuters.

La rândul său, Scholz a afirmat că ţara sa va continua să sprijine Ucraina atâta timp cât va fi necesar şi a subliniat lupta „eroică” a acestei ţări împotriva invadatorilor ruşi.

Germania a primit până acum 800.000 de refugiaţi ucraineni şi acordă Kievului asistenţă financiară şi militară, a precizat cancelarul, 

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea „dura foarte mult timp”, dar că efortul ar merita deoarece perspectiva ar da speranţă populaţiei.

Într-o declaraţie pentru postul public ZDF în timpul vizitei efectuate la Kiev alături de alţi lideri europeni, Scholz a spus că nu este posibil să se speculeze cât timp va dura aderarea Ucrainei la UE.”Dar merită, acesta este mesajul”, a subliniat şeful executivului german.

Olaf Scholz nu a făcut nicio promisiune concretă referitor la noi livrări de arme către Ucraina în timpul vizitei sale la Kiev.”Facem ceea ce este necesar şi facem acest lucru cu atenţie”, a afirmat cancelarul german într-un interviu pentru postul RTL/ntv.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi, cărora li s-a alăturat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a sosit separat la Kiev, au vizitat Irpin, unul dintre oraşele de la periferia Kievului, devenit un simbol al distrugerilor şi atrocităţilor comise în timpul ocupării regiunii de către armata rusă în martie.

Liderii au fost conduşi de militari ucraineni înarmaţi, înconjuraţi de un puternic dispozitiv de securitate şi de o mulţime de jurnalişti.

Ca şi alţi lideri străini care au venit la Kiev înaintea lor, Macron, Scholz, Draghi şi Iohannis s-au plimbat pe străzile din Irpin, unde urmele bombardamentelor sunt omniprezente.

Oficialii i-au pus întrebări ghidului lor cu privire la întoarcerea locuitorilor în oraş şi la lucrările de reconstrucţie planificate, înainte de a viziona câteva minute de înregistrare video cu Irpin în urmă cu trei luni, la apogeul luptelor.

Pe pereţii unei clădiri distruse era scris „Make Europe Not War” („Faceţi Europa, nu război”). O inscripţie pe care Macron a văzut-o şi a comentat: „Este un mesaj corect (…) este foarte emoţionant să vezi asta”.

Irpin, la periferia de nord-vest a Kievului, a fost scena unor ciocniri violente între ruşi şi ucraineni în primele zile ale agresiunii ruseşti de la sfârşitul lunii februarie. Armata rusă a preluat rapid controlul asupra acestei suburbii bogate, care avea 60.000 de locuitori înainte de război, şi a ocupat-o pe tot parcursul lunii martie.

De atunci, Kievul a acuzat forţele ruse de comiterea de crime de război în Irpin şi în oraşele învecinate Bucea şi Borodianka, după ce aproape 300 de cadavre de civili au fost găsite în aceste localităţi după retragerea armatei ruse la sfârşitul lunii martie.

Anchete internaţionale sunt în curs de desfăşurare pentru a determina vinovaţii pentru aceste crime de război, atribuite de ucraineni forţelor ruse.

DPA

(www.agerpres.ro)