Legumicultura, mod de viață pentru Nagy István László

Am poposit zilele trecute în comuna Băla, loc prielnic din câte se pare pentru legumicultură. Dacă în una din edițiile trecute am făcut cunoștință cu Adrian Claudiu Bucur, de această dată am poposit acasă la Nagy István László, pasionat de agricultură prin natura locului de muncă, dacă putem spune astfel.

„Lucrez la firma Agro Pataki de 8 ani de zile, firmă în cadrul căreia sunt reprezentant vânzări pe patru județe: Mureș, Harghita, Brașov, Covasna. Cum am tangență directă cu acest domeniu, în sensul în care firma comercializează atât semnițe de legume profesionale cât și sisteme complete de irigații, de fertilizare, așa se face că m-am infectat și eu cu acest microb al agriculturii, care a devenit încet o pasiune. Normal, pe primul plan e activitatea mea profesională, iar pe plan secundar este legumicultura”, ne-a declarat Nagy István László.

Poveste începută la Băla

În urmă cu 10 ani, Nagy István László și-a cumpărat un teren la Băla, locul care i-a devenit casă, unde a început să-și dezvolte pasiunea pentru legumicultură. La început un solar pentru consum propriu, care apoi s-a extins, astfel în prezent suprafața cultivată cu legume este de 32 de ari de teren din 12 ari în solar, la care se adaugă un teren luat în arendă folosit la alte culturi.

„Am învestit în primul solar, unul familial pot spune, cu dimensiuni ceva mai mici de 10 metri pătrați, după care am început să investesc pe o suprafață de 10 ari. Am profitat și de Programul ”Tomata” în primii doi ani, profitul realizat ajuntându mă să-mi amortizez investiția. Dacă am teren, de ce să nu încerc mi-am zis eu la vremea respectivă. Așa am intrat în acest program în primii doi ani de activitate”, a declarat Nagy István László.

Accent pe semințele ZKI

Ajungem la partea de soiuri, o parte din ele provenind din Ungaria, de la renumitul Institut de Cercetare Legumicolă din Kecskéme. „La roșii, merg pe Aphen și Loara, soiuri de origine franceză de la producătorul Clause. Sunt soiuri foarte bune cu o protecție ridicată împotriva dăunătorilor. Sunt ceva mai scumpe decât celelalte soiuri dar care au numeroase avantaje. La ardei cultiv soiuri de la ZKI, ardeiul galben detip „blocky”, respectiv hibridul Ipon F1, la care se adaugă Kapia Kaptur și gogoșarul Bihar F1, de asemenea de la ZKI”, a explicat Nagy István László.

Valorificarea ardeilor

Producția de roșii și ardei este completată cu cea de boia, produs obținut din ardeii cultivați în solariile din Băla. „Am avut un client la firma unde activez care îl chema Béla Bartók, exact ca și celebrul compozitor, care făcea boia din ardei la el la Cuci. Această tradiție începută de el este continuată de fiul acestuia, care produc în continuare boia de foarte bună calitate. De la acest domn cu nume de compozitor celebru am luat ideea și am decis să fac și eu boia dulce din ardeii pe care îi cultiv aici la Băla. Pentru boiaua dulce din adei, soiurile care le folosesc Bolero și Palotas, de asemenea de la ZKI. După ce planta, respectiv ardeiul se coace, urmează uscarea. În prima fază se uscă afară, natural, după care ardeii vin băgați într-o uscătorie. Cu ajutorul unui aparat, cu o capacitate de 100 de litri, în trei zile, sunt uscați complet undeva la 7-9 kilograme de ardei, deshidratați complet de apă, fără vreo deteriorare a gustului. Apoi vine măcinatul printr-o moară de cel puțin două ori, datul printr-o sită, astfel se ajunge la produsul finit. Ca și proporție, la 8-10 kilograme de ardei crud iasă un kilogram de boia. De precizat faptul că ardeii care sunt folosiți pentru boia nu sunt pentru consum, ci exclusiv pentru boia”, a menționat Nagy István László.

Diversitatea culturilor, factor de bunăstare

Producția este valorificată în Piața Cuza Vodă din Târgu Mureș și la cunoștințe. Oferta este una generoasă și de calitate am spune noi. S-a început cu roșiile, apoi ea s-a diversificat, aspect benefic crede de cuvință Nagy István László. „În primii ani producția a fost una foarte bună, și aici mă refer la roșii, cultura cu care am început, pentru a ne putea încadra în Programul ”Tomata”. Am avut o producție și de 4.000 – 5.000 tone pe o suprafață de 10 ari. Atunci am avut distribuție inclusiv en-gros și în diverse minimarketuri. Am decis să nu mai continui cu acest program deoarece în ultimii ani s-au schimbat foarte multe, condiții care nu au fost pe placul meu, fapt pentru care am zis să diversific puțin producția. Cu mai multe sortimente, fasole, castraveți, roșii, ardei, gogoșari, varză, lucrurile au început să meargă mult mai bine. Diversitatea mi-a prins foarte bine, fapt pentru care sunt mulțumit de rezultat”, și-a încheiat povestea Nagy István László.

Alin ZAHARIE