Violenţa Spirituală: „De ce te duci la biserică? Ai păcătuit?”

Înainte de a intra într-o relație, fiecare dintre noi a trăit într-o cultură, într-o societate sau familie care și-a pus amprenta asupra valorilor noastre. Este, până la un punct, de înţeles să ne dorim ca partenerul nostru să împărtășească aceleași valori.

Pentru a înţelege unde este limita între a ne dori să împărtăşim aceleaşi valori şi violenţă, trebuie sî înţelegem că violenţa presupune o dorinţă de control şi de a impune.

În cazul violenței spirituale agresorul își impune propriile credințe și valori, fie că sunt de natură religioasă, socială sau etnică, interzicând victimei să practice sau să aplice valorile proprii. Victimei îi este interzis să mai aibă acces sau să mai creadă în valorile în care credea înainte și este obligată să creadă în ceea ce crede agresorul. Victima nu mai are libertatea de a alege propriile credințe și valori.

„Violenţa spirituală apare în legislaţia din România. Este momentul în care nu ţi se permite accesul la cultul tău religios, la religia din care faci parte. Îţi este interzisă practicare cultului respectiv sau a tradiţiilor. Cele mai des întâlnite situaţii sunt cele în care se spune clar: „De ce te duci la biserică? Ai păcătuit?” sau „Eu nu mă duc la biserică, tu de ce să te duci?” sau „Lasă că acolo îţi bagă numai prostii în cap”, sunt şi cazuri în care agresorul distruge cărţile religioase sau obiectele de cult”, ne-a explicat psihologul Teodora Baba.

În definiţia legală, această formă de violenţă presupune subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase.

În această categorie intră şi interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

„Este important să subliniem că, de obicei, nu apare doar o formă de violenţă. În cele mai multe situaţii se manifestă mai multe forme de violenţă sau combinaţii între acestea. De exemplu, dacă un partener vine şi doar îşi spune părerea la modul: „mie nu îmi place că mergi la grupul tău de spiritualitate”, asta nu este o formă de violenţă. Dar, în momentul în care începe cu presiuni „dacă te duci acolo divorţez, îţi iau copii, te discreditez, am să arăt la toată lumea că tu eşti nu ştiu cum, am să merg eu acolo şi îţi fac şi scandal” etc. Aici avem deja o combinaţie, psihologic, dacă şi merge acolo şi face scandal, e şi violenţă fizică, şi violenţă socială. Avem mai multe forme de violenţă care se unesc”, a mai explicat Teodora Baba.

Dacă vă aflați într-o situație de violență există soluții și există sprijin de specialitate GRATUIT!

Centrul de Prevenire și Combatere a Violenței în Familie din Târgu-Mureș oferă gratuit din anul 2003 următoarele servicii specializate și integrate:

– consiliere psihologică

– asistență socială

– consiliere juridică

– adăpostire

Centrul de Prevenire și Combatere a Violenței în Familie aparține fundației Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii(IEESR).

 Date de contact: Str. Moldovei, nr. 1, cod 540493, Târgu-Mureș, județul Mureș Telefon 0265/ 255931 Fax 0265/255370 E-mail office@eeirh.org, cfvMures@yahoo.com

Rubrică realizată de Sanda VIŢELAR

Sursa foto: https://ro.depositphotos.com/home.html