Cămăși tradiționale cusute manual Cultură
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 427 Vizualizări

Cămăși tradiționale cusute manual

Moda se schimbă constant, suntem într-o continuă schimbare de la tehnologie, la muzică și la cum ne îmbrăcăm. Hainele de firmă sunt predominante în ziua de azi, și ajung să sufoce obiceiuri vechi de sute de ani, dar în unele colțuri ale țării mai există tradiția portului popular. În comuna Rușii-Munți de pe valea Mureșului există 2 femei, o mamă și o fiică care de când se știu se ocupă cu cusutul manual al acestor cămăși populare și nu numai.

Ele se numesc Marcela și Aurelia Murariu din neamu’ Verdelui, cum li se spune în sat, și am mers să vorbesc cu ele să aflu de când a început totul, cât de greu este, cât durează și care mai este interesul pentru această tradiție a portului popular.

Reporter: Când ați învățat să coaseți?

Murariu Marcela: Eu am învățat să cos în clasa a I-a la ora de lucru manual, iar la această oră noi, fetele, învățam să coasem pe un carton pictat și fiecare aveam câte un model și având-o și pe bunica care și ea se ocupa cu asta ne-a învățat pe mine și pe surorile mele să coasem. În ziua de azi când cos nu îmi pictez materialele pe care lucrez, ci fac totul din mintea mea.

Murariu Aurelia: M-a învățat mama mea acasă de la 12 ani. Erau 10 ani de când trecuse al doilea război mondial și noi fetele învățam de mici, cum să țesem la războiul de cusut, cum să coasem, cum să împletim și cum să toarcem fire. Pe vremea aceea toate fetele știam să coasem, și ieșeam pe stradă care mai de care cu modele diferite și colorate, toate ne doream să fim unice.

Rep.: Care sunt etapele în fabricarea unei cămăși?

M.M: Deși acum eu mă ocup doar cu modelul propriu zis, cu partea colorată să spun așa, sunt mai multe etape pe care le-am mai parcurs și eu. Prima etapă este luatul de măsurători a persoanei, se croiește materialul iar apoi urmează partea noastră, eu împreună cu mama facem modelele care pot fi unice sau luate din surse oficiale dacă cineva își dorește ceva anume. Și când sunt gata toate acestea, se i-au toate părțile din cămașă și se încheie, adică se unesc și devin produsul final.

Rep.: Ați mai făcut ceva pe lângă cămăși?

M.A: Mai demult pe lângă cămăși, am făcut veste pentru bărbați sau pieptare cum li se spunea pe vremuri, pe curele, poale pentru femei, am făcut năframe sau baticuri pentru femei, am țesut covoare și foarte multă vreme am făcut fețe de masă. La noi în familie este o tradiție portul popular și este o mândrie și o plăcere să îl facem.

Rep.: Cât de greu este?

M.M: Este destul de greu pentru că de multe ori trebuie numărate firele, dacă ai greșit odată trebuie să o iei de la capăt. Chiar și la anii mei de experiență este o treabă foarte migăloasă, am mai avut tineri care și-au dorit să învețe dar au renunțat foarte rapid când au văzut ce înseamnă cu adevărat să coși o cămașă, din 6 ore de lucru odată la cel puțin o oră trebuie să faci o pauză, ți se poate face rău cum stai concentrat și să te doară ochii.

Rep.: Cât timp durează să faceți o ie întreagă?

M.A: Păi fiind mai multe bucăți pe care le prelucrăm depinde foarte mult de complexitatea modelului, de mărimea lui. Sunt unele tipuri de ață care sunt mai fragile și trebuie să ai grijă să nu le rupi, așa că o cămașă poate dura de la minim 2 săptămâni până la câteva luni. Un costum întreg este cu adevărat o altă poveste acolo minim câteva luni trebuie pentru a ajunge la un rezultat extraordinar.

Rep.: Care este cea mai veche lucrare a voastră?

M.M: Prima cămașă cusută de mine nu o mai am, am vândut-o atunci când am făcut-o, eram prin școala generală din câte îmi amintesc, dar deținem o cămașă veche de peste o sută de ani. Cămașa asta a fost cusută de către bunica mea care până a murit a păstrat tradiția de a fabrica cămăși, și a învățat generații întregi de tineri cum să facă acest port cu care ne mândrim atât de mult.

Rep.: Mai există dragostea pentru port și tradiție?

M.A: Da, există și mereu va exista. În ultima vreme tot mai multă lume se întoarce la origini și sunt tot mai interesați de tradițiile și de portul popular românesc, mai ales la târgurile populare și la biserică. Suntem plăcut surprinse că tot mai mulți tineri ne caută pentru a cumpăra o ie cusută de mână decât una care o poți cumpăra din orice magazin și pentru noi este o mândrie uriașă când vedem pe cineva care poartă o ie cusută de noi, este un sentiment greu de explicat prin cuvinte.

A consemnat Adrian MURARIU

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari


Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE