15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale. 173 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu

În 15 ianuarie elevii tuturor școlilor din România serbează Ziua Culturii Naționale, marcată pentru prima dată în 15 ianuarie 2011. Data la care se sărbătorește această se suprapune cu data nașterii cunoscutului poet național Mihai Eminescu (1850-1889).

În județul Mureș, fiecare unitate de învățământ va marca această zi specială prin serbări, spectacole și activități care ating cele două subiecte principale: cultura și viața poetului Mihai Eminescu. Spre exemplu, la Luduș, Ziua Culturii Naționale va fi serbată la bustul poetului aflat în Parcul Primăriei.

Principalul motiv pentru care a fost aleasă ziua poetului român drept Zi a Culturii Naționale este acela că Mihai Eminescu este aedul „nepereche” al neamului românesc. De asemenea, personalitatea marcantă a lui Eminescu, nu doar în literatură, ci și în jurnalism și filosofie, i-a impresionat atât pe contemporanii săi, cât și pe cei din generațiile umătoare. Inteligența lui, cultura ieșită din comun, bogăția informațională și farmecul limbajului lui nu au rămas neobservate, ci au fost apreciate.

Camera Deputaților a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naștere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naționale. Această zi importantă, dedicată culturii unui stat este marcată și de alte țări din Europa. Astfel, cu acest prilej, sunt omagiați an de an omenii de cultură care s-au remarcat și care sunt reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Spre exemplu, în Spania, Ziua Culturii este marcată de ziua decesului marelui scriitor Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, la data în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naștere a poetului român Mihai Eminescu a fost ulterior declarată Ziua Culturii Naționale și în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităților acestei țări.

Mihai Eminescu, viață, opere și învățături

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel. A fost activ în societatea „Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară – poezii, proză, dramaturgie – şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902. Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române, potrivit site-ului academiaromana.ro.

(L.P.)

Sursa foto: Facebook – Primăria Luduș – Pagina Oficială