FOTO/VIDEO: În umbra giganților – Expoziția „Ultimii dinozauri din Transilvania” la Târgu Mureș

Muzeul Județean Mureș – Secția de Științele Naturii găzduiește începând de joi, 18 aprilie, expoziția temporară„Ultimii dinozauri din Transilvania”, care va fi deschis publicului până la data de 30 septembrie.

Expoziția este realizată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prin Direcția Patrimoniu Cultural Universitar și Laboratorul de Paleotheriologie și Geologia Cuaternarului – Institutul STAR și Muzeul Județean Mureș – Secția de Științele Naturii Târgu Mureș.

Totodată, aceasta cuprinde patru reconstituiri în mărime naturală ale reptilelor care populau Transilvania la sfârșitul Cretacicului, aproximativ acum 70 de milioane de ani.

Este vorba despre sauropodul Magyarosaurus dacus, care are 6 metri lungime și 2,3 metri înălțime, ankylozaurul Struthiosaurus transylvanicus, carnivorul Elopteryx nopcsai și o reptilă zburătoare – Ornithocheirus sp.

„Aceste reconstituiri sunt în mărime naturală. Probabil le vedeți destul de mici pentru niște dinozauri, dar vă spun că dinozaurii din România erau mai mici decât ceilalți dinozauri, datorită faptului că trăiau pe un presupus uscat insular și au suferit de fenomenul numit nanism insular. Această reducere a dimensiunilor se numește nanism insular, adică s-au adaptat condițiilor de insularitate și au devenit practic mai mici. De exemplu, Magyarosaurus, unul din sauropodele care au trăit în România are undeva la 6 metri lungime, în schimb, rudele lui din Argentina, ar fi putut ajunge până la 30 de metri”, a declarat dr. Alexandru Adrian Solomon, muzeograf al secției de Științele Naturii.

Fosile adevărate

Pe lângă aceste reconstituiri, în cadrul expoziției se pot observa și fosile adevărate de dinozaur, toate descoperite pe teritoriul României, în zone din Alba, Hațeg, sau de lângă Cluj și Zalău.

În continuarea turului realizat chiar în inima expoziției, se pot observa și câteva resturi de Zalmolxes, precum femur, tibie, resturi craniene, de bazin și vertebre, precum și resturi de sauropode – vertebre cervicale și fragment de bazin.

Piesa care a atras multe priviri a fost oul de dinozaur, acesta fiind unul dintre cele mai frumos fosilizate ouă din România. Din punct de vedere științific, acesta se numește Megaloolithus cf. siriguei, el revine seuropodelor.

„Dintre oasele de Telmatosaurus expuse, cel mai mult se remarcă un femur, care prezintă urme de mușcături, acestea fiind „opera” unui crocodil. Practic, în timpul vieții, acest dinozaur a fost mușcat de un crocodil”, a mai declarat acesta pentru cotidianul Zi de Zi.

În ultima parte a expoziției se pot observa resturi de la alți locuitori ai așa numitei „Insula Hațeg”. Practic, aceste exponate nu provin de la dinozauri, ci de la alte animale care au fost contemporane cu dinozaurii. Se pot observa: coji de ouă, provenite de la diverse păsări sau reptile mici, precum sopârlele, resturi de pterozaur (reptilă zburătoare), dinți de crocodil și chiar și țestoase.

Totodată, pe lângă aceste exponate, publicul poate afla detalii despre locuitori și despre modul în care arăta viața la sfârșitul Cretacicului, prin planșele expuse în trei limbi, accesibile tuturor.

Cercetări și descoperiri

„Piesele prezintă rezultatul unor cercetări de zeci de ani. Aparțin Univerității Babeș-Bolyai, alături de care am realiza expoziția. De la începutul anilor din anul 2000 s-au tot făcut descoperiri de către echipa clujeană condusă de către dl. prof. univ. dr. Vlad Codrea. Facem monitorizări sistematice, adică mergem pe teren, monitorizăm zonele și săpăm în momentul în care avem un indiciu. Știm unde să mergem. Cunoaștem aceste detalii din literatură, din ce au scris predecesorii noștri, dar și din analiza hărților geologice. Facem prospecțiune de teren, când avem șansa de a găsi ceva sau, dimpotrivă nu găsim nimic. Nu se găsesc mereu, deoarece dacă s-ar găsi, nu ar mai fi atât de importante. Fiecare descoperire trezește o bucurie în noi. Nu poți descrie în cuvinte. De obicei, când vine vorba despre descoperirile din așa-numita „Insulă Hațeg” oasele mai mici sunt mai importante decât cele mai mari”, a mai adăugat acesta.

Diana CĂRBUREAN