EDITORIAL – Căldură mare? Vi se pare…

În ultimii ani, efectele încălzirii globale au devenit din ce în ce mai vizibile și se resimt, parcă, mai tare ca niciodată la nivelul întregii plante. România, deși nu se află printre țările cele mai afectate din punctul acesta de vedere, nu este ocolită de consecințele acestui fenomen de-a dreptul sufocant. În județul Mureș, spre exemplu, schimbările climatice aduc provocări semnificative, mai cu seamă în lunile de vară, când temperaturile cresc în neștiință iar viața cotidiană a locuitorilor este, de cele mai multe ori, afectată.

Creșterea temperaturilor, un nou „normal”?

Dacă e să despicăm firul în patru, am putea spune că printe cele mai pregnante schimbări întâlnite de la „apariția”, dacă îi putem spune așa, încălzirii globale se află schimbarea climei și ridicarea temperaturilor. Acest fenomen se resimte an de an, din ce în ce mai tare, în toate colțurile țării, afectând, bineînțeles, și Transilvani și implicit județul Mureș. Verile devin din ce în ce mai toride, iar perioadele prelungite de caniculă parcă nu se mai termină. De câte ori nu v-ați spus „mai demult nu erau căldurile astea, vara puteai să repsiri”? Sunt absolut sigură că ați făcut-o cel puțin odată. Ce ar fi dacă v-aș spune că aveți dreptate? Da, așa este! În fiecare an temperaturile cresc, iar pământul se încinge tot mai tare, ați sesizat corect.

Aceste schimbări climatice nu sunt doar o perturbare temporară, ci semnele unor tendințe care se consolidează, ceea ce înseamnă că, de acum înainte fiecare vară va fi din ce în ce mai călduroasă. Dacă în anii trecuți, de pildă acum 10-15 ani, temperaturile extreme (cu preponderență cele foarte ridicate) erau considerate o raritate în zona Mureșului, acum acestea au devenit o „normă”, afectând, bineînțeles, atât oamenii cât și mediul înconjurător.

Sănătatea, pusă în pericol de temperaturile crescute

Presupun că ați auzit în ultima lună, cel puțin un reportaj, sau ați citit o știre, despre persoane transportate la spital din pricina căldurii. Ba că li s-a făcut rău, ba că au leșinat, ba că au fost deshitratate și așa mai departe. Ei bine, medicii și oamenii de știință au ajuns la concluzia că aceste tipuri de știri vor deveni, din păcate, și ele o normalitate pe timp de vară, căci până nu ne vom obișnui fizic cu schimbarea aceasta bruscă de temperatură, corpurile noastre vor ceda ușor sub presiunea caniculei.

Oamenii din județul Mureș, ca și majoritatea românilor, nu sunt obișnuiți cu astfel de temperaturi caniculare. Locuințele și infrastructura din județ nu sunt pregătite să facă față unor veri extrem de călduroase, ceea ce duce la un disconfort semnificativ. Canicula are efecte adverse asupra sănătății, în special pentru copii, bătrâni și persoanele cu boli cronice. De la insolații la probleme respiratorii și deshidratare, populația trebuie să facă față unor riscuri crescute pentru sănătate. Trebuie să recunoaștem, însă, că până ce nu se vor rezolva aceste probleme, iar oamenii nu vor învăța să se protejeze corespunzător de căldura extremă, societatea va fi, în continuare, grav afectată de problemele de sănătate cauzate de caniculă.

Agricultura românească sub asediu

După cum spuneam și anterior, pe lângă oameni, schimbările climatice afectează, chiar dăunează grav, și mediului înconjurător, iar aici vorbim și despre agricultură nu doar despre fauna și flora sălbatică.

Județul Mureș, cu vastele sale terenuri agricole, resimte din plin efectele schimbărilor climatice. Temperaturile ridicate și perioadele prelungite de secetă afectează culturile, reducând productivitatea și amenințând securitatea alimentară. Doar în anul 2020 și 2021, doi ani „de foc” pentru agricultorii mureșeni, culturile agricole din județul Mureș au fost diminuate de secetă cu cel puțin 15% față de anii anteriori, potrivit DAJ Mureș, lucru care pare să se repete anual de atunci și până în prezent.

Chiar și anul acesta, fermierii se confruntă cu dificultăți în irigarea terenurilor, iar costurile crescute asociate cu adaptarea la noile condiții climatice pun presiune pe veniturile lor. Pe termen lung, aceste provocări ar putea duce la scăderea producției agricole și la creșterea prețurilor alimentelor, din nou.

Dispariția resurselor de apă, o provocare majoră

O altă problemă imensă cu care se confruntă oamenii din zonele rurale ale județului Mureș, este lipsa apei potabile. Foarte multe localități au rămas, de-a lungul anilor, fără apă potabilă din pricina secetei care a uscat pământurile și parcă a evaporat toată apa din fântâni. Fântânile localnicilor au rămas secate aproape toată vara, cu precădere în anul 2021 și 2022. „Nu am avut apă în fântână toată luna august. Am avut noroc că am fost legați la apa de la comună și aveam de băut și de ne spălat, dar la animale nu am avut ce să dăm. Trebuia să merg până la râu să aduc în butoaie ca să am cu ce să adăp animalele. Vă dați seama, o lună întreagă o fost uscată fântâna! Așa ceva n-am pățit de când sunt pe lumea asta”, mi-a spus un locuitor din satul Mădărășeni, localitate din zona de câmpie a județului Mureș.

Seceta a devenit o problemă recurentă în județul Mureș, afectând atât rezervele de apă potabilă, cât și cele utilizate în agricultură și industrie. Rezervoarele naturale se usucă, iar nivelurile scăzute ale râurilor și lacurilor pun în pericol ecosistemele locale. Gestionarea resurselor de apă devine astfel o prioritate, necesitând investiții în infrastructură și politici eficiente de conservare. Însă, în prezent, această problemă nu pare să fie pe lista de priorități a administrațiilor locale.

Și ce facem? Ne adaptăm!

Pentru a face față acestor provocări, oamenii din județ, și nu numai, trebuie să adopte măsuri de adaptare la noile condiții climatice. Cum putem face asta? Prin investiții în infrastructură de răcire pentru locuințe și clădiri publice, prin dezvoltarea sistemelor de irigații eficiente și prin gestionarea resurselor de apă.  Educația și conștientizarea populației privind riscurile asociate caniculei și măsurile de protecție personală sunt, de asemenea, esențiale. Însă mulți iau în derâdere acest subiect, spunând că „nu dau doi bani” pe acest subiect și ridică din umeri adăugând eternul „ce-ai măi, nene, iar mă iei cu încălzirea globală?”.

Cum putem, totuși, să ne educăm cu privire la acest fenomen, un fenomen recurent, parcă deja enervant și din care mass-media face prea mult „tam-tam”? Simplu! Conștientizând, în primul rând, că aceste probleme ridicate de încălzirea globală sunt, cu adevărat, probleme serioase care aduc după sine fenomene ce în curând vor deveni ireversibile. Odată conștientizat acest lucru, societatea se va mișca în direcția corectă.

Nu în ultimul rând, este de-a dreptul crucial ca autoritățile locale și naționale să colaboreze pentru a dezvolta și implementa strategii de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea energiilor regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice sunt pași importanți în această direcție. Dar, după cum spuneam, primul pas îl facem noi, oamenii simpli, conștientizând și punând „osul la treabă”.

Lorena PINTILIE