Cristian Pogăcian & Alcrisagro, rețeta pentru o agricultură corectă și de succes

Printre tinerii fermieri de succes ai Câmpiei Transilvaniei se numără și Cristian Pogăcian, cel care nu doar că a moștenit de la părinți microbul muncii în agricultură, dar și dezvoltă în permanență afacerea, cu precădere în zona comunei Sânpetru de Câmpie, județul Mureș.

Printre provocările prezentului care dau de furcă agriculturii este vremea, cauză din care calendarul activităților agricole de multe ori este dat peste cap. Este și cazul societății Alcrisagro SRL, administrată de Cristian Pogăcian.

„Am intrat destul de repede la recoltat, ceea ce a luat puțin prin surprindere pe multă lume. Orzul l-am recoltat în jur de 20 iunie, foarte devreme. Grâul la fel, am început înainte de 1 iulie. N-am recoltat niciodată așa devreme. Triticalele, tot așa, până prin 15 iulie. La noi în zonă avem Târgul Sânpetrului și, de obicei, ne apucam de recoltat după acest eveniment sau în preajma lui, însă în acest an până la târg am terminat de recoltat. A fost un decalaj de vreo două-trei săptămâni care s-a simțit la procentul de umiditate. Producțiile au fost bune, între 7 și 9 tone la grâu, la triticale, la orz, cu umidități, din păcate, mici, cca 10-11%. Aici s-a pierdut puțin din producție, poate 300- 400 kg la hectar. Și la orzoaică, la ovăz am recoltat, din păcate, și cu 8 și cu 9% umiditate. Floarea soarelui am început să o recoltăm la sfârșit de august, din nou surprinzător de repede. A fost cam uscată, din păcate. Producțiile au fost între 3.000-3.500 de kilograme. Am recoltat soia cu umidități de 13-14% și totuși am obținut aproximativ 3 tone/ha. Porumbul este și el uscat, mai ales pentru această perioadă, până în 17%. Producțiile sunt bune, cu productii de 10-11 to la primele 50 de hectare recoltate. De obicei, când e uscat devreme, nu ai producție. E o legătură, ori ai producții mari, dar nu se usucă. Anul trecut am început recoltatul în 25 octombrie. Am zis că anul acesta vom recolta mai târziu, dar se pare că recoltăm mult mai devreme. Însă acum vremea s-a schimbat, dacă va mai ține așa, s-ar putea să intrăm și în noiembrie cu porumbul și să avem surprize”, spune Cristian Pogăcian.

„În agricultură trebuie lucrat când se poate”

Cât de important este pentru un fermier să știe să se adapteze acestor fluctuații ale vremii, în condițiile în care niciun an agricol nu seamănă unul cu celălalt? „Chiar vorbeam cu tatăl meu care are o experiență de 40 de ani în acest domeniu al agriculturii. Niciodată n-a recoltat porumbul înainte de 1 octombrie și, mai ales, la umiditățile astea. Când am văzut că se usucă, ne-am făcut griji că nu vom avea producții. Din păcate, clima se schimbă. De aceea, în agricultură trebuie lucrat când se poate, nu când vrem sau când avem chef”, a punctat Cristian Pogăcian.

Dacă, la culturile de toamnă, schimbările climatice par să nu afecteze, în schimb, la culturile de primăvară, situația e diferită.

„Din experiența anilor trecuți, culturile de toamnă au mers cam la fel în fiecare an. În schimb, la culturile de primăvară problema e puțin diferită. Au fost ani în care cine a semănat mai târziu a avut de câștigat. Sunt ani în care cine a semănat mai devreme a avut de câștigat. Totuși, perioadele optime de semănat nu s-au modificat foarte tare, nu s-au schimbat cu două-trei săptămâni. Până la urmă, și la porumb, la floarea soarelui, mergem în câmp, măsurăm temperatura în sol și vedem dacă e temperatura optimă. Acum, că nu e în 25 aprilie, ci în 15 aprilie, e ok. Ne uităm la anii trecuți și observăm că niciun an nu seamănă cu altul. Noi avem o vorbă: vara, ce plouă-n nouă, se uscă-n două, iar toamna invers, ce plouă-n două, se uscă-n nouă. Toamna însă încercăm să cultivăm păioasele cât de devreme, între 25 septembrie și 20 octombrie. Aici nu mai ținem cont așa tare de perioada de semănat. Mai este o vorbă, pe care, din păcate, am învățat-o pe pielea mea: “toamna, cum ai pregătit, cum ai semănat”. Eu prefer să semăn grâul după 1 octombrie. Bineînțeles, dacă am văzut că plouă trei zile, m-am dus și l-am semănat în 27 septembrie. Adică, ne ghidăm un pic și după acest aspect. În ce mă privește, prefer, de exemplu, să recoltez porumb și cu 17-18 % umiditate, să ar la timp, pentru ca și cultura următoare să beneficieze de un start cât se poate de optim, nu stau ca porumbul să ajungă la 14% în câmp și recoltez iarna, sau mai rău, anul următor, pentru că deja se pleacă cu un deficit pentru anul agricol următor”, a precizat administratorul Alcrisagro.

Cultura de mazăre, la orizont

Ca o consecință a fluctuațiilor meteo, Cristian Pogăcian ia în calcul orientarea spre noi culturi, printre care se numără și mazărea. „Pe lângă sfecla de zahăr pe care dorim să o readucem în portofoliul de culturi, luăm în calcul cultura de mazăre. În ultimii doi-trei ani am avut o cerere mare în ce privește sămânța de mazăre, mai ales din zona de sud, din zona Timișului unde au fost probleme cu soia, cu floarea soarelui, cu porumbul, culturi care trec peste vară. Mazărea se recoltează printre primele, cred că voi însămânța undeva la 10-15 hectare de mazăre”, a explicat acesta, deși recunoaște că: “Noi, ca fermieri, putem cultiva orice, problema care se pune este desfacerea”. Investiția în ce privește cultura de mazăre nu e deloc mică, se seamănă cu cea de la grâu, 250 de kilograme. “Sămânța de bază costă în jur de 10 lei, deci e o investiție destul de mare la semănat. Se seamănă în prima decadă a lunii martie. Aici s-ar putea să ai surprize cu înghețul. Revenind la cultura de soia, și noi, în Ardeal, am avut probleme. Perioada cea mai caniculară se suprapune cu înfloritul și, astfel, florile avortează. Ai masă vegetală, ai păstăi, dar n-ai boabe. Și celelalte două culturi pot suferi de această problemă. Atunci, o soluție ar fi să ne reprofilăm pe culturi care nu trec peste vară, în special în zone unde sunt probleme cu seceta. Mazărea o putem folosi și ca înverzire. Cum putem folosi soia, așa bine putem folosi mazărea. De asemenea, e foarte bună pentru furajarea animalelor, se pretează și pentru consum de către om”, spune admimistratorul Alcrisagro.

„Investim în tot ce-i mai bun”

Până atunci, prioritar pentru Cristian Pogăcian rămâne calitatea muncii prestate. „Eu am vorbă: teoria trebuie sa fie 100%, pentru că oricum practica va fi 80-90%. Daca însă teoria e 70%, atunci practica e 50% și deja e problemă mare. E destul și-așa că stăm la mila vremii. Noi aici, în Ardeal, și, mai ales, în “Campie” suntem puțin feriți. Nu avem problemele care, din păcate, le văd în alte zone din țară. 80-90% se cam păstrează clima, se păstrează culturile. Acum, depinde și de noi să avem totul pregătit și funcțional, plus să avem lecțiile făcute din anii anteriori. Dacă pregătitul și semănatul e prost făcut, totul merge prost. Nu poți să semeni prost și să te aștepți la cine știe ce producții. Investești cât într-o cultură bună și profitul nu va fi pe măsură. În ceea ce privește cheltuielile directe, eu nu mă dau înapoi de la acestea. Investim în tot ce-i mai bun, sămânță de calitate, pesticide, bineînțeles, cu limitele rezonabile. În schimb, unde putem interveni noi este la capitolul cheltuielile indirecte. Aici trebuie să avem o limită. Sunt mulți fermieri care, din păcate, investesc în altceva decât în agricultură și atunci normal că sunt probleme. La cheltuielile indirecte, acolo mai putem jongla, dar și aici, totul depinde doar de fermier cum își gestionează aceste cheltuieli, ce achiziționăm și în ce investim banii. Dacă eu fac bani din agricultură, e normal să reinvestesc în agricultură, nu în alte domenii”, a conchis Cristi Pogăcian.

Forța de muncă, o problemă

În final, administratorul companiei recunoaște că nu sunt singurele neajunsuri ale muncii în agricultură. “Avem și noi, din păcate, probleme cu forța de muncă. E tot mai puțină, pretențiile sunt tot mai mari. În agricultură nu prea ai sărbători, nici weekenduri, cum se spune, fânul nu are sărbătoare. De aceea, în primul rând trebuie lucrat în timp optim. În al doilea rând, trebuie să ai utilaje. În ziua de astăzi, fără utilaje care să fie “la cheie” e greu. Poate ai o fereastră de 4-5 ore în care poți lucra și atunci toată flota trebuie să fie disponibilă. Asta înseamnă că, în zilele ploioase, în zilele libere reparăm, facem mentenanța. Acestea sunt, până la urmă, cheltuielile directe. Eu așa le socotesc. Folosim uleiuri, motorină, piese de schimb de cea mai bună calitate. Nu vreau să mă duc în câmp, să nu pot lucra din cauza unor filtre înfundate sau altfel de probleme”, a mai declarat Cristian Pogăcian.

Alin ZAHARIE