Prevenţia, educaţia populaţiei pentru un stil de viaţă sănătos

Prevenţia înseamnă realizarea de consultaţii medicale pentru a depista riscurile pe care un om le poate avea din punct de vedere medical. Până aici, nimic neobişnuit, însă în ţara noastră prevenţia a fost întoarsă pe toate părţile şi s-au purtat o mulţime de discuţii pentru a separa componenta preventivă de cea curativă, precum şi tipurile de consultaţii aferente acestor două componente.

Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, a susţinut joi, 16 ianuarie, în cadrul unei videoconferinţe, că medicina de familie trebuie privită pe cele două mari componente, prevenţia şi acordarea de servicii medicale obişnuite.

Medicul de familie, prevenţia şi consultaţiile obişnuite

Ministrul a spus că odată cu noul pachet de servicii medicale de bază, medicul de familie acordă consultaţii pentru persoanele sănătoase, preventive, care se adresează copiilor şi adolescenţilor, iar la adulţii sănătoşi sunt consultaţii preventive de evaluare a riscului individual. Apoi, acordă consultaţii pentru persoanele care au o problemă de sănătate. „Trebuie să privim medicina de familie pe două componente majore. Din punctul meu de vedere, în acest moment cea mai importantă este prevenţia, dar la fel de importantă este şi partea de acordare de servicii medicale normale, obişnuite, aşa cum toată lumea cunoaşte ceea ce face medicul de familie de ani de zile. Trebuie să privim prevenţia separat de restul consultaţiilor şi evident că prevenţia se realizează pentru a depista riscurile pe care un cetăţean le poate avea din punct de vedere medical. Medicul de familie ne poate da consultaţii pentru persoanele sănătoase, care sunt consultaţii preventive şi care se adresează copiilor şi adolescenţilor, iar la adulţii sănătoşi sunt consultaţii preventive de evaluare a riscului individual. De asemenea, medicul de familie poate acorda consultaţii pentru persoanele care au o problemă de sănătate. Aşadar, pentru persoanele sănătoase vorbim de prevenţie, iar pentru cele care au o problemă de sănătate vorbim deja de consultaţii care sunt aferente unor situaţii noi în ceea ce înseamnă episoade acute pentru viaţa unui cetăţean”, a precizat Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii.

Structurarea riguroasă a serviciilor

Mai mult, medicul de familie acordă şi consultaţiile speciale. În această categorie intră riscul de boli cardiovasculare, diabetul de tip 2, boala cronică respiratorie obstructivă, depresia şi tulburările de creştere şi exprimare la copii. „Consultaţiile speciale pentru riscurile şi problemele de sănătate cu cel mai mare impact asupra populaţiei sunt importante şi aici trebuie să subliniem anumite aspecte. Riscul de boli cardiovasculare, diabetul de tip 2, boala cronică respiratorie obstructivă, depresia şi tulburările de creştere şi exprimare la copii sunt afecţiuni prioritare pe care le introducem în prevenţie şi pe care medicul de familie le preia ca servicii medicale. Am considerat că o altă noutate a pachetului o reprezintă structurarea mai riguroasă a serviciilor astfel încât pacientul să ştie la ce anume are dreptul”, a spus Eugen Nicolăescu.

Caracterul profesionist al medicului, nu activitate de secretariat

Dr. Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a vorbit despre modificările aduse în pachetul de servicii medicale în ceea ce priveşte activitatea din cabinetul medicului de familie. Astfel, accentul va cădea pe caracterul profesionist al medicului, nu pe activitatea de secretariat. „În prezent, există la nivelul cabinetului de medicină de familie multă activitate de secretariat. În noul pachet de servicii medicale accentul se pune pe caracterul profesionist al medicului de familie, caracterul liberal al profesiei, posibilitatea de a oferi şi a trata cât mai multe afecţiuni de la cap la coadă. În momentul de faţă componenta preventivă este efectuată în funcţie de dăruirea medicului şi este foarte mult accentuată componenta curativă. În pachet se accentuează componenta preventivă şi se standardizează. În momentul de faţă, medicul de familie transcrie, trimite, depozitează scrisorile medicale, iar în viitor medicul va fi parte integrantă din echipă, centralizează şi sintetizează informaţiile”, a spus dr. Adrian Pană.

Medicii de familie, despre prevenţie

Medicii de familie spun că de cele mai multe ori în cabinete se practică cu eroism munca voluntară curativă şi mai puţin preventivă şi acuză lipsa receptivităţii pacienţilor pentru actul medical preventiv, lipsa responsabilităţii de a se adresa medicului de familie pentru consultaţii preventive. „Având o experienţă de mai multe decenii în medicina de familie constat zi de zi că medicii de familie sunt împiedicaţi sa practice activitatea de prevenţie. Nu datorită rambursării deficitare, deoarece practicăm cu eroism continuu munca voluntară, mai puţin preventivă şi mai mult curativă. Lipsa de timp pentru activităţi preventive se datorează atât inundării medicilor de familie cu bolnavii acuţi, subacuţi şi cronici, cât şi cu superbirocratizarea actului medical, ducând încet chiar la uitarea palpării, percuţiei şi mai ales a ascultării bolnavului, a ascultării problemelor acestuia. Lipsa receptivităţii pacienţilor pentru actul medical preventiv, lipsa responsabilităţii de a se adresa medicului de familie pentru consultaţii preventive, de bilanţ anual al stării de sănătate reprezintă cealaltă piedică majoră în calea prevenţiei”, a precizat Dr. Dora Santa, medic primar în medicina de familie, licenţiat în dietetică şi nutriţie.

„Prevenţia înseamnă educaţia populaţiei”

În opinia acesteia, prevenţia înseamnă educaţia populaţiei, iar această educaţie trebuie să se facă de către medicii de familie, nutriţionişti – dieteticieni, profesori de sport, psihologi, asistenţi sociali şi jurnalişti. „De aceea susţin că „procesul de îmbolnăvire” nu poate fi controlat doar de medicul de familie. Oroarea îmbolnăvirilor cronice nu poate fi pusă doar pe seama medicului de familie. Prevenţia înseamnă educaţia populaţiei pentru un stil de viaţă sănătos. Educaţia trebuie înţeleasă ca o acţiune ritmică, sincronizată în echipă. Pe lângă medicii de familie, există profesionişti calificaţi pentru acest tip de educaţie pentru toate grupele de vârstă ale populaţiei: nutriţionişti – dieteticieni, profesori de sport, psihologi, asistenţi sociali, jurnalişti. În orchestrarea prevenţiei ar trebui să fie loc pentru toate instrumentele şi pentru toţi profesioniştii competenţi. Trei generaţii de nutriţionişti-dieteticieni licenţiaţi aşteaptă ca profesia lor să fie legalizată, pentru a-şi pune cunoştinţele în slujba prevenţiei bolilor cronice. Populaţia nu poate fi educată doar de medicii de familie. Ea ar trebui să deprindă obiceiuri sănătoase din copilărie: să iubească natura şi să o ocrotească, să ştie să-şi prepare cu naturaleţe porţia de hrană, să favorizeze mişcarea, să ştie când să se odihnească şi să respecte somnul celor din jur, să cunoască valoarea consultaţiilor preventive, al consultaţiilor dietetice şi psihologice”, a continuat dr. Dora Santa.