Emanoil Holircă, dragoste pentru creșterea animalelor la Lunca Tecii

Printre fermierii reprezentativi la nivelul comunei Lunca se numără și Emanoil Holircă, cel care alături de familie administrează o fermă axată atât pe creșterea animalelor cât și pe producerea de furaje. Începutul activității în agricultură pornește din familie pentru Emanoil Holircă, anul 1995 fiind cel în care a început serios, forțat și de împrejurările în care munca la oraș nu-i mai aducea satisfacția dorită. ”Cu creșterea animalelor ne ocupăm din 1995 când am început creșterea animalelor, iar în ce privește cultivarea terenului, ne-am ocupat la modul serios din anul 2000. Înainte am lucrat la fabrica de mobilă IPL Reghin cum se numea atunci, de unde m-am lăsat, după care am cumpărat o casă în Lunca Tecii, unde mi-am extins ferma. Creșterea animalelor are o tradiție în familie, atât părinții cât și bunicii aveau animale. M-am lăsat de fabrică, am cumpărat casa, alta decât cea părintească unde mi-am dezvoltat ferma. Am început cu o vacă, apoi alta, un cal, și tot am mers înainte, vâzând că posibilități de angajare la oraș nu prea erau. Am ajuns ca în prezent să am un efectiv de 48 de capete, din care 28 de vaci cu lapte și 20 tineret bovin. În ce privește pământul, l-am luat în arendă, pe parcurs am cumpărat undeva la 15 hectare, totalul pe care îl lucrăm este de 60 de hectare”, ne-a declarat Emanoil Holircă, fermier din Lunca Tecii.

Pași mici dar siguri

Drumul nu a fost deloc ușor, dar prin perseverență și chibzuială rezultatele nu au întârziat să apară pentru Emanoil Holircă.”A durat 15 ani să ajung la o situație cât de cât bună. A fost destul de greu, dacă nu ai posibilități, să te ajute cineva e destul de greu. Noi am mers pas cu pas, am achiziționat câte ceva, peste un timp când am avut posibilitatea am luat alt utilaj, un tractor, am mai ținut tineret bovin, și ușor am început să ne dezvoltăm, până am ajuns la efectivul care îl avem în momentul de față. Referitor la utilaje, am achiziționat un tractor românesc U650 în urmă cu 13 ani, iar pe parcurs am luat scule, disc, plug, Cum ne-am mai dezvoltat am mai luat un tractor, un Deutz Fahr de 89 cp, prese de balotat și freze”, a menționat Emanoil Holircă.

Subvențiile, gura de oxigen

Hrana animalelor, a vacilor respectiv a celor 40 de capete de ovine este asigurată direct din ferma proprie, prin cele 20 de hectare cultivate cu cereale și 40 de hectare necesare furajelor. ”Pe cele 60 de hectare, în jur de 20 cultivăm cereale, restul de suprafață fiind folosit pentru furaje, care sunt asigurate din terenul care îl lucrăm. Nu vindem nimic în ce privește furajele, totul vine trasformat în carne și lapte. Vinedem vițeii și laptele de la vaci, în rest nu vindem nimic. Vindem vițeii  la o crescătorie la Lechința, județul Bistrița, iar laptele îl valorificăm la o firmă din Teaca, tot în județul Bistrița. Dacă faci un calcul prețul la lapte nu acoperă cheltuielile, cât doar să supraviețuiești. Îți plătești facturile și nu te alegi cu cine știe ce sumă, doar strictul necesar ca să te poți descurca. Să fiu cinstit, singura parte de profit este dacă primim subvențiile, prin care să mai cumperi câte ceva. Restul banilor care vin lunar sunt pentru plătirea utilităților, și ce rămâne vine investit înapoi în furaje, să poți începe ciclul de producție, discuit, semănat, sămânță, ierbicide, și nu rămâi cu cine știe. Prețul la lapte nu e cine știe ce să zici că rămâi la sfârșit de lună cu bani. În acest an o parte din subvenție a venit. Întârzierile de anul trecut au fost la subvenția pe animale, cele pe animale nu au intrat, doar cele pe teren. La o situație normală, din subvenții ar trebui să primesc undeva la 10.000 de euro, din care în acest an am primit undeva la jumate, restul urmează să-i primim”, a spus Emanoil Holircă.

”Munca în agricultură nu cunoaște pauză și zile libere”

Activitatea în fermă este asigurată de familie, aici incluzând soția Tudorina Maria și băiatul cel mare Daniel, cel mic optând pentru munca la oraș.”Lucrez în fermă alături de soția Tudorina Maria și băiatul cel mare, Daniel. Cel mic, Cristi, lucrează la Reghin la o firmă de instalații. Suntem trei care am rămas alături de munca cu animale și cultivarea terenului. Munca în agricultură nu cunoaște pauză și zile libere. De 30 de ani m-am sculat în fiecare zi în jur de ora 5 dimineața. Cu noaptea în cap mă scol și mă culc tot noaptea.Nu poți să nu ai griji la fermă de animale. Practic cu o ureche dormi și cu alta ești atent la ce se întâmplă în fermă, dacă nu ai pază de noapte și un om care să-ți asigure liniștea, dar nici așa nu poți să stai liniștit, oricând se poate întâmpla ceva neprevă- zut. Sunt multe probleme care apar pe parcursul zilei, și tot timpul ești cu gândul la ce se poate întâmpla”, afirmă fermierul din Lunca Tecii.

Lucrări de sezon

Iarna venită prea devreme a dat peste cap lucrările din campania de toamnă, acestea urmând a fi recuperate în acestă primăvară. ”Având în vedere că iarna a venit mai repede nu am putut să facem toate lucră- rile în toamnă. A trebuit să arăm acum, cu toate că nu e prea indicat, dar neavând ce face am arat acum. Iarna a venit mai repede cu o lună, am avut recoltatul porumbului, și nu am apucat să arăm toată suprafața. Acum am arat, după care urmează să semănăm orzul și ovăzul. Pentru porumb boabe, am arat din toamnă, iar pentru porumb siloz arătura am făcut-o acum în primăvară. Orzul, ovăzul și porumbul de siloz intră în arătura de primăvară”, declară Emanoil Holircă.

 ”Depindem de natură”

Anul 2017 se anunță unul bun, dacă vremea și bunul Dumnezeu va permite, este de părere Emanoil Holircă. ”Dacă Dumnezeu ține cu noi și precipitațiile vor fi în regulă sperăm la un an agricol bun. Este o regulă care ne face pe noi să ne simțim bine sau rău. Dacă e secetă, automat că ni se diminuază toate câștigurile. Nu depindem de un om sau de altă chestie,  ci depindem de natură, de apă pentru teren și animale. La animale se cheltuie multă motorină, la atâtea animale trebuie să duci o cantitate mare de siloz, gunoi, apă. Animalele beau 2.000 de litri de apă la zi iar o cisternă în două zile nu le ajunge”, a menționat Emanoil Holircă.

”Eu dacă lucrez îmi ia, iar la altul care nu face nimic statul îi dă”

Baiul cel mare pentru fermierul din Lunca Tecii îl reprezintă tratamentul diferențiat al statului față de cel care lucrează, respectiv al celor care beneficiază de ajutoare sociale pentru care munca nu prezintă interes. ”Noi muncim, de dimineață la 5 până la apusul soarelui, poate și mai mult. Tot timpul suntem stresați, avem în spate o responsabilitate, și peste asta suntem taxați, prin impozite și taxe. Fiscul ne ia încă o dată impozitul, plătim la primărie impozitul local, la care se adaugă impozitul pe hectar și animale. Practic plătim două impozite, unul la primărie și unul la Fisc. În primul an, mai exact acum cinci ani am ținut o evidență, de ți se face părul măciucă, am plătit 7.400 de lei vechi la primărie și la Fisc. Vă dați seama, să faci acești bani din 70-90 de bani cât e litrul la lapte. Nu suntem ajutați deloc, în schimb unul care se plimbă, nu are nicio responsabilitate, beneficiază de ajutoare sociale, și nici nu-i vine Fiscul pe cap. Eu dacă lucrez îmi ia, iar la altul care nu face nimic statul îi dă. Normal, măcar o favoare dacă ne-ar face, nu să taxeze pe cel care lucră, iar pe cel care nu să-i ofere fel de fel de ajutoare sociale. Aceștia ar trebui puși la lucru, iar dacă nu vor să lucreze atunci să-i taxeze în altă parte. Sunt familii de romi în capă- tul satului care, cu ajutoare sociale, cu alocații pentru copii ajung să primească 1.300 lei în fiecare lună. Eu pentru acești bani cât trebuie să lucrez, să-mi rămână și mie ceva beneficiu după munca făcută. Eu trebuie să fac cel puțin 6.000 lei ca să rămân cu 1.500 de lei beneficiu”, a subliniat Emanoil Holircă.