Contractele bursiere

Încă de la apariţia lor, bursele de mărfuri s-au bucurat de un interes deosebit din partea marelui public, reprezentând pentru unii o speranţă de imbogăţire rapidă, iar pentru alţii soluţia în căutarea unei certitudini asupra viitorului apropiat sau îndepartat. Procesul de dematerializare a mărfii a constituit primul mare pas spre tranzacţiile futures. Facilitarea stabilirii calităţii a contribuit la o dezvoltare a lichidităţii.
Fluctuaţiile ample şi neanticipate ale preţurilor pe pieţelor spot (înţelesul acestui cuvânt va fi explicat mai jos), împreună cu puterea limitată a participanţilor la aceste pieţe, au fost factori favorabili în apariţia tranzacţiilor forward şi futures.
Tipuri de contracte bursiere:
* contractul spot – are ca obiect o marfă prezentă, existentă în momentul încheierii contractului şi care urmează să fie livrată şi achitată imediat.
* contractul forward – este un acord privat de a cumpăra sau a vinde, de a livra şi respectiv de a plăti la o anumită dată viitoare o marfă, valută sau un activ financiar la un preţ stabilit în momentul încheierii tranzacţiei.
* contractul futures – este un angajament standardizat de a cumpăra sau vinde un activ, marfă, titlu financiar sau instrument monetar la un preţ stabilit în momentul încheierii tranzacţiei, cu lichidarea la o dată viitoare.
* opţiunile – contracte între un vânzător şi un cumpărător care dau dreptul dar nu şi obligaţia de a cumpăra sau a vinde la o anumită dată viitoare un activ, marfă, titlu financiar sau instrument monetar, drept obţinut în schimbul plăţii unei prime.
În cazul contractelor spot, care sunt contracte de vânzare – cumpărare a căror executare lor are loc, teoretic, imediat după încheierea lor. Practic, ele sunt executate în termene cuprinse între 24 de ore şi 10 zile bancare şi presupun livrarea obligatorie a mărfii. Marfa ce stă la baza contractului spot este: la vedere (adică există); disponibilă (nu e grevată de vreo obligaţie; de exemplu, gajul), prezentă (se află într-un depozit agreat de bursa). Preţul de executie al contractului este cel stabilit în momentul încheierii tranzacţiei.
Pe săptămâna viitoare voi încerca să vă prezint celelalte tipuri de contracte bursiere, deosebirile între ele, avantajele şi dezavanatjele acestora. Pe săptămâna viitoare, rămâneţi cu bine.

FEKETE Zoltan