Share
Home / Slider / FOTOGALERIE: Revendicări, dorințe și urări de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, la Târgu-Mureș
Foto: Andrei Vornicu

FOTOGALERIE: Revendicări, dorințe și urări de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, la Târgu-Mureș

În 15 martie s-a aniversat Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, în cinstea Revoluției Maghiare de la 1848. În urmă cu 170 ani s-a consfințit apariția parlamentului modern al Ungariei. Cu acest prilej, Monumentul Secuilor Martiri din Târgu-Mureș a fost locul de întâlnire a numeroși maghiari mureșeni care au asistat la un program festiv de două ore în cadrul căruia muzica, dansul și poezia au exprimat sensibilitatea maghiară, iar numeroase oficialități au completat evenimentul cu o componentă socio-politică.

Evenimentul a debutat cu reprezentația Fanfarei din Corund și un dans popular din zona Răscruci prezentat de formația condusă de Varró Huba.

Apel la implicare politică

Au urmat discursuri ținute de Sebestyén Péter (preot romano-catolic) și L. Simon László (parlamentar FIDESZ, Ungaria).
„Deoarece cu toții știm că trebuie să ne apărăm valorile naționale, trebuie să apărăm tot ce este al nostru și, prin luptă, trebuie să ne reprezentăm interesele naționale. Iar pe noi, maghiarii, nu doar valorile ne unesc, ci și interesele noastre. Or, națiunea maghiară unită care se întinde peste granițe poate supraviețui doar dacă își păstrează fiecare porțiune. Dumneavoastră, maghiari din Transilvania, secui, reprezentați una dintre cele mai importante părți în națiune, și de aceea fără Dumneavoastră nu există națiune maghiară unită. (…) Și guvernul maghiar și-a propus scopuri ambițioase; dorim să continuăm calea începută, și de aceea pe lângă comemorare și socoteală, vă îndemn și la acțiune. Luați parte la alegerile din Ungaria în aprilie, și sprijiniți guvernul național în exercițiu“ a fost îndemnul lui L. Simon László.

 

Câștigătoarea concursului de recitare „Forradalmi rímek“ („Rime revoluționare“), Hegyi Boróka, elevă în clasa a X-a la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas“, a recitat poezia „Cântecul revoluționarului maghiar“ („Magyar jakobinus dala“) de Ady Endre, iar Nemes Tibor a interpretat melodia formației Kormorán, „A költő visszatér“ („Poetul se întoarce“).

Libertate și drepturi

Kányádi Orsolya a citit mesajul prim-ministrului României, Viorica Dăncilă: „Perspectiva asupra istoriei ne arată că este momentul unei mutări de accent pe lucrurile care îi unesc pe români și maghiari și care sprijină legăturile interumane, schimburile culturale, perspectiva europeană comună, promovarea tradițiilor și a obiceiurilor care ne definesc. (…)
Anul Centenarului este un an cu semnificații profunde pentru societatea românească în ansamblul său, iar în acest context doresc să subliniez aportul minorităților naționale la moștenirea culturală comună care definește societatea românească în ansamblul ei, precum și contribuția acestora la edificarea statului român modern. (…) Guvernul României aspiră la unitatea eforturilor din partea tuturor cetățenilor entru a reuși, împreună, să construim țara în care ne dorim să trăim.“

Flender Gyöngyvér, consul la Consulatul Generral al Ungariei la Miercurea Ciuc a dat citire mesajului prim-ministrului Ungariei, Viktor Orbán: „Astăzi a venit din nou momentul în care trebuie să ne unim forțele pentru a ne apăra libertatea și cultura noastră de o mie de ani. Pentru că noi, maghiarii, și astăzi nu putem să ne dorim mai mult decât să ne putem sărbătorii împreună eroii și să construim o lume în care să putem vorbi liber, fără nici o restricție, limba noastră maternă și să spunem cu mândrie că, la fel precum strămoșii noștri, și noi vrem să trăim în spiritul loialității și al speranței în viitor, aici în Bazinul Carpatic. (…) Vă doresc ca multe secole de acum înainte, în tot Bazinul Carpatic să se audă clar urarea „Trăiască patria noastră!“

Actorul Sebestyén Aba a recitat poemul „Nemzeti dal“ („Cântec național“) de Petőfi Sándor, iar Nemes Tibor a revenit la microfon, interpretând melodia formației Kormorán, „Ki szívét osztja szét“ („Cine-și împarte inima“).

Președintele UDMR Mureș și al CJ Mureș, Péter Ferenc, a deplâns erodarea libertății minorității maghiare din România: „La 15 martie ne punem iar și iar întrebarea: unde a ajuns libertatea noastră? Cât de liberi putem să ne simțim când simbolurile noastre sunt persecutate, când liderii comunității noastre sunt prigoniți, când nu se permite exercitarea drepturilor noastre, garantate de lege? La aceste întrebări există doar un singur răspuns: suntem îngrădiți în libertatea noastră. Deoarece nu putem să ne folosim limba maternă în instituțiile și spațiile publice, iar chestiunea folosirii simbolurilor noastre naționale naște controverse și tensiuni până în ziua de azi. De multe ori, întâmpinăm situații în care nu ni se respectă drepturile obținute cu greu. Ajunge doar să ne gândim l aliceul catolic. De doi ani aproape că luptăm cu morile de vând pentru Liceul Teologic Romano-Catolic. Însă nu vom renunța niciodată. Lângă cei 6% am mai reușit să adăugăm încă 45%, și să adoptăm o lege prin care liceul confesional își poate continua activitatea nestingherit.
Am încredere că nu vor exista obiecții din partea Curții Constituționale. Aș dori să-l rog în numele nostru pe președintele țării, de etnie săsească, să sprijine, ca bun creștin și ca membru al unei alte comunități minoritare din care se compune țara, educația confesională în limba maternă.“

Un primar maghiar pentru 2020

Președintele UDMR Târgu-Mureș, deputatul dr. Vass Levente a vorbit în asentiment cu Péter Ferenc, formulând la rândul său câteva revendicări: „De ce poate 15 martie, chiar și după 170 ani, să adune atât de mulți maghiari din Transilvania aici? De ce este acest mesaj în sufletul nostru, în genele noastre, în inima noastră? Această memorie este încă vie pentru că în noi există dragostea de țară, în noi există patriotism. Ca tată a trei copii, alături de dumneavoastă, părinți, bunici, dacă la bătrânețe o să mai existe cineva care să aibă grijă de noi, dacă le-am spus destul tinerilor noștri că rămânând în țara natală este singura garanție pentru păstrarea neamului nostru, 15 martie oare nu aduce acest plus în viața noastră? Oare nu de aceea sălășluiește atât de vibrant în sufletul nostru? Astăzi nu vorbim despre săbii și despre gloanțe, dar vorbim despre faptul că susținem drepturile noastre și principiile noastre și cerem ca aici, în Bazinul Carpatic, în țara noastră natală, să avem loc și să primim posibilitatea economică și drepturile noastre pentru ca copiii noștri să rămână acasă. Dacă pentru unii Liceul Catolic este nimic, pentru noi este un lucru mic, dar important. Dacă pentru alții numele de străzi sunt nimic, pentu noi e un lucru mare. Dacă pentru alții nu contează problema UMF-ului, pentru noi este importantă și ar trebui discutat despre acest fapt.“


Vass Levente a mai exprimat o dorință pentru anii următori: „Am văzut aici, la Târgu-Mureș, lucruri care de 15 ani sub măturate sub covor și fără susținerea comunității maghiare și a susținerii externe, fie aceasta București sau Bidapesta, nu o să reușim. Dacă în anii ’90, Târgu-Mureșul a fost lângă Cluj-Napoca în anii primarului Funar, și noi astăzi avem dreptul să cerem să fie alături de noi în lupta noastră ca din 2020 să avem un primar maghiar aici, la Târgu-Mureș.“

Grupul de flaut Rügyezők a Gimnaziului „Serafim Duicu“ a ținut o scurtă reprezentație vocal-instrumentală, după care formația de dans popular Csillagfény a încheiat seria momentelor artistice cu o reprezentație plină de nerv.

În final, au fost depuse coroane la Monumentul Secuilor Martiri.

Andrei VORNICU

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Anchetarea morții lui Burebista și hunta militară

Cât praf în ochi mai poate arunca în ochii opiniei publice Parchetul General în încercarea …

Share
Share