Controversele uniunilor: UDMR vs UE

O declaraţie făcută în nume personal de către consilierul de preaderare din partea UE pe lângă Agenţia de Dezvoltare VII Centru produce noi nevroze liderilor UDMR. Birgitte Schliewenz a declarat că redesenarea regiunilor de dezvoltare a României poate avea loc, din punct de vedere tehnic, abia după 2013.
UDMR va incerca sa convingă Uniunea Europeană asupra necesităţii reorganizării actualelor regiuni de dezvoltare economică din România. Marko Bela susţine că este nevoie de regiuni mai mici, capabile să absoarbă mai bine fonduri europene. Liderii UDMR mai cred că cele opt regiuni de dezvoltare economică existente la ora actuală au fost create artificial şi că, pentru eficienţă, numărul acestora ar trebui majorat.
De asemenea, fostul ministru al Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă, era de părere că actualele regiuni de dezvoltare, aşa numitele “euroregiuni”, nu sunt bine alese. El ar dori să se facă o reformă radicală, astfel încât judeţele, în număr mai mic, să joace şi rolul de regiuni de dezvoltare.
Doar că România a încheiat capitolul 21 privind politicile regionale în actuala formă, aşa că o renegociere ar întârzia mult procesul de aderare.
Preşedintele Ligii Transilvania-Banat, Sabin Gherman, susţine că, deşi şi-ar dori ca mâine să aibă loc o schimbare, acest lucru nu mai este posibil până în 2013. “Asta ar însemna să se renegocieze totul, ar însemna schimbarea regulilor în timpul jocului, ceea ce poate fi fatal. Timpul nu ne mai permite acest lucru, toate schimbările ar fi trebuit făcute până în 2002”, a declarat Gherman.
Pe de altă parte, Csutak Istvan, secretar de stat pe probleme de integrare, susţine că în programul de guvernare, capitolul 15 există o frază care spune că reorganizarea administrativă este una dintre prerogativele guvernului. “Nu trebuie să ne cramponăm de problemele tehnice şi politice, ci să facem structuri regionale mai eficiente. Merită deschisă această discuţie, pentru că vrem să fim beneficiari, nu perdanţi. Întrebaţi preşedinţii de Consilii Judeţene de la Mehedinţi sau Constanţa dacă sunt mulţumiţi. Nu sunt”, a spus Csutak.
Într-adevăr, la capitolul 15, articolul privind cadrul instituţional al politicii de dezvoltare regională al programului de guvernare al Guvernului României figurează acest obiectiv: “reorganizarea regiunilor de dezvoltare economică, prin mărirea numărului acestora, ţinând cont de criterii geografice, socio-economice şi culturale, în conformitate cu prevederile europene, în scopul eficientizării acestora”. Aşadar, guvernul se vede pus din nou în situaţia de a oscila între propriile obiective şi prevederile UE, care nu prea coincid.
Delegaţia Comisiei Europene în România a făcut unele clarificări pentru a evita inducerea în eroare a opiniei publice în legătură cu poziţia Comisiei Europene privind cele opt regiuni de dezvoltare.
Comisia Europeană consideră că actuala structură de organizare pe opt regiuni de dezvoltare este compatibilă cu regulile Uniunii Europene. România s-a angajat deja, în timpul negocierilor de aderare, să menţină această structură şi după 2007, pentru a asigura o implementare fără probleme a fondurilor structurale ce vor fi disponibile după aderarea la Uniunea Europeană.
Dacă România doreşte să schimbe aceasta structură după 2007, acesta este un proces complex, care necesită consultarea deplină a tuturor celor implicaţi, inclusiv a Comisiei Europene.
Jonathan Scheele, şeful Comisiei Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, l-a sfătuit pe Marko Bela să încerce să convingă UE de necesitatea acestei schimbări, care, în opinia liderului maghiar, nu priveşte doar UDMR, ci întreaga Românie, aşadar totul depinde de cât de persuasivi sunt Marko Bela şi Gyorgy Frunda.
Cora MUNTEAN