Străin printre alţi străini

De la absolvirea facultăţii în 1982, a avut diverse locuri de muncă şi a practicat mai multe meserii. Altele decât cea în care s-a calificat. Toate aceste experienţe, însă, i-au folosit. Avea să constate acest lucru 21 de ani mai târziu, când a plecat pentru prima oară în Statele Unite. De atunci au urmat multe alte plecări, câte 6 luni în fiecare an. Artistul plastic mureşean Ioan Vasile Grama s-a obişnuit cu mentalitatea americană, îi cunoaşte bine pe americani şi mărturiseşte că a câştigat destul de bine acolo. I-a plăcut modul lor de viaţă, dar totuşi, s-a simţit străin.

Ioan Vasile Grama s-a născut la 4 ianuarie 1958 în Şerbeni, judeţul Mureş. A absolvit în 1982 secţia de sculptură în cadrul Institutului de Arte Plastice "Ioan Andreescu" din Cluj Napoca. A fost prezent în numeroase expoziţii de grup şi colective, precum şi în cele cu caracter republican.
A avut expoziţii personale la Baia Mare, Sighetul Marmaţiei, Milano, Lecce, Bressire. A realizat numeroase lucrări de artă monumentală, dintre care se detaşează "Arc solar" (la Baia Mare, împreună cu I. Marchiş), "Sfântul Gheorghe" (la Sângeorgiu de Mureş), "Muzică" (Franţa), un monument pentru comemorarea foştilor deţinuţi politici din Târgu Mureş, precum şi busturi ale lui Al. Papiu Ilarian, Petru Maior, Constantin Romanu-Vivu. Este singurul artist plastic mureşean care trăieşte efectiv din veniturile pe care le realizează ca liber profesionist.

Americanii apreciază arta "utilă"

A lucrat în decoraţiuni interioare şi a făcut stucatură şi restaurare. "Mi-a ajutat mult experienţa de la Casa Poporului din Bucureşti. În State am cunoscut însă artişti plastici români cu studii superioare şi masterate care puneau acolo parchet sau demolau case. Făceau muncă cu mult sub nivelul lor de pregătire. Dar erau mulţumiţi pentru că erau plătiţi mai bine decât ca artişti în România. Acolo am avut ocazia să văd case de vis, realizate cu tehnologie de ultimă oră. Ei adună tot ceea ce cred că este de mare valoare: tapiserii vechi, colecţii de artă japoneză, sculpturi, picturi, dar ce nu adună? Am constatat că americanii sunt foarte pragmatici. Foarte mulţi dintre cei cu bani nu sunt neapărat nişte admiratori ai artei, dar văd în arta autentică un mijloc sigur de a-şi investi banii. Deci americanii apreciază arta în măsura în care le este utilă şi le aduce profit pe termen lung. În acest scop au consilieri specializaţi pe probleme de artă pe care-i consultă pentru a şti în ce investesc banii", relatează Ioan Vasile Grama.

Românii penticostali – foarte puternici financiar

"Am fost de fiecare dată în Chicago. Este un conglomerat urban foarte cosmopolit. Un furnicar de oameni de toate naţiile. Am avut ocazia să fiu bine primit în comunitatea românească de acolo. Mă refer la românii penticostali la care am lucrat. Am constatat că, dintre toţi românii, cei de religie penticostală sunt foarte puternici financiar, întreprinzători cu multe relaţii şi implicaţi profund în problemele societăţii americane. Impresia mea generală este că această societate este foarte mobilă, foarte activă şi se adaptează rapid la orice schimbare. Aş fi rămas în USA, dar de fiecare dată când am fost acolo sentimentul meu a fost cel de străin printre alţi străini. Poate acest sentiment se datorează faptului că am o anumită vârstă, iar capacitatea mea de adaptare nu se poate compara cu a unui tânăr de 20-30 de ani. Este un sentiment copleşitor, de regret, care m-a făcut de fiecare dată să mă întorc acasă, în România".
Nicolae BALINT