Bani serioşi pentru fermierii bătrâni

Uniunea Europeană oferă bani tuturor fermierilor care doresc să iasă mai repede la pensie. Conform unei măsuri prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, proprietarii de ferme, care au activităţi comerciale, pot obţine o pensie de până la 18.000 de euro pe an, cu condiţia să cedeze afacerea unei persoane mai tinere.

Pe lângă aceştia, muncitorii agricoli din fermele vândute pot primi o pensie anuală de 4.000 de euro. Suma maximă a sprijinului de pensionare este de 180.000 de euro pentru deţinătorii de ferme şi de 40.000 de euro pentru muncitorii agricoli. Aceasta poate fi acordată pentru maximum 15 ani, excepţie făcând persoanele de peste 70 de ani.

Trei variante de transfer
Potrivit proiectului Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, agricultorul care solicită pensionarea timpurie trebuie să aibă minimum 55 de ani (sau 10 ani mai puţin decât vârsta legală de pensionare) şi să fi lucrat în agricultură cel puţin 10 ani. Există trei posibilităţi prin care agricultorii îşi pot vinde fermele: unui tânăr sub 40 de ani, aflat la prima proprietate agricolă; unui agricultor mai tânăr de 50 de ani; unei persoane juridice private, care va prelua proprietatea în vederea măririi suprafeţelor proprii. De asemenea, agricultorul trebuie să fie înscris într-un plan de ajutor social, să fi lucrat în ultimii cinci ani în agricultură sau în ultimii patru ani să fi lucrat minimum doi ani în proprietatea transferată.

Renta, atu la pensionare
Programul de pensionare timpurie ar trebui să înceapă, dar pentru că nu există un cadru juridic adecvat, aplicarea măsurii ar putea fi amânată cu doi ani, mai exact până în 2010 când expiră termenul fixat de Uniunea Europeană. Renta viageră mai poate fi aplicată încă trei ani după data aderării, deoarece programul a demarat abia în 2005 şi nu a reuşit să producă efectele scontate. Cu renta viageră, ţăranii de peste 62 de ani primesc anual 100 sau 50 de euro/ha de la stat dacă îşi vând sau îşi arendează terenul. Până acum, renta viageră a comasat circa 100.000 ha. Practic, programul de rentă viageră va fi adaptat sub forma pensionării anticipate, de către Ministerului Agriculturii.

Banii daţi nu se ştie cui
Deocamdată nu se ştie exact cum se vor aloca aceste sume pentru pensionarea anticipată, dar normele UE stabilesc ajutorul statului în funcţie de Unitatea de Dezvoltare Economică (UDE). Mai exact, aceste norme spun că o exploataţie agricolă de 1 UDE are un venit anual de 1.200 de euro, iar pensionarea anticipată ar urma să se aplice proprietarilor de ferme de peste şase UDE, respectiv cu un venit de 7.200 euro. Deocamdată, acest sistem pare greu de aplicat în România, unde suntem abia la înregistrarea exploataţiilor. "Se poate merge şi fără UDE, doar pe tipul de fermă vegetală sau zootehnică, sau în funcţie de numărul de hectare.
Pentru această măsură, Uniunea Europeană dă 120 milioane de euro, alte 30 milioane de euro urmând să fie alocate de la bugetul de stat. În total, 150 milioane de euro ar urma să fie distribuite fermierilor care au reuşit, la momentul 2010, să facă exploataţii comerciale viabile cu cifre de afaceri de peste 7.000 de euro pe an şi aleg să iasă din afaceri. Este de menţionat că banii primiţi pentru pensionarea anticipată nu îi exclud pe cei primiţi de la cumpărător pentru ferma în sine. Însă, dacă ministerul alege să transforme renta viageră în pensionare anticipată, va trebui să modifice şi valoarea rentei, astfel încât să nu fie discrepanţe majore între veniturile oamenilor funcţie de momentul vânzării proprietăţii.
România are 3,4 milioane exploataţii agricole de subzistenţă, cu o suprafaţă medie de 1,17 ha, un milion de exploataţii de semisubzistenţă cu 3,3 ha suprafaţă medie, 92.000 de exploataţii comerciale cu o suprafaţă medie de 6,17 ha şi 22.600 de SA-uri cu 274 ha în medie.

Sorina SZAKACS