Bibliofagia

Gilbert Sinoué, Cartea de safir,
 Editura Niculescu, 2008, 560 p.
Un roman ecumenic
În colectia „Cartea de recitire” a Editurii Niculescu – o editura care ne-a obisuit cu publicarea unor carti de calitate, putin cunoscute la noi, din literatura universala contemporana – a aparut de curînd un roman istoric solid si captivant al scriitorului egiptean de limba franceza Gilbert Sinoué: Cartea de safir. „Operatiunile” fictionale  încep la Toledo, pe 28 aprilie 1487, în timpul preaputernicului inchizitor Francisco Tomas de Torquemada. Urmariti din umbra de oamenii acestuia, un rabin, un teolog musulman si un calugar franciscan, ghidati de fragmente din Tora, Coran  Noul Testament, pornesc în cautarea unei opere misterioase („Cartea de safir”, cu virtutile ei filozofale totale, un fel de Graal) despre care legenda spune ca ar fi fost scrisa de Dumnezeu si care, ca revelatie absoluta, ar putea schimba din temelii cele trei mari religii ale lumii. La capatul unui periplu fabulos, o questa presarata cu episoade aventuroase si spectaculoase, cei trei ajung sa înteleaga faptul ca marile religii monoteiste pe care le reprezinta nu reprezinta, fiecare în parte, un adevar, ci sunt trei versiuni ale Adevarului unic. Caracterul „ecumenic” al acestei fictiuni cu aspect de thriller metafizic, dar cu semnificatii supraetajate, dificil de rezumat, este evident. Un roman matritat pe o reteta de succes planetar.