Se caută operator pentru Proiectul deşeurilor

Considerat principalul proiect al judeţului Mureş, „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Mureş” are valoarea de 45,2 milioane de euro, din care peste 31,5 de milioane de euro provin din fondurile structurale ale Uniunii Europene, 7 milioane de euro din bugetul naţional şi 6,5 milioane de euro din bugetul judeţului Mureş.

Cu toate că investiţiile aferente proiectului sunt finalizate, acesta a fost blocat timp de aproximativ un an şi jumătate de litigii juridice iscate de licitaţia de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare. Beneficiind de o decizie definitivă favorabilă a instanţei de judecată, în decembrie 2015, Consiliul Judeţean Mureş a reluat, la începutul lunii februarie 2016, în calitate de autoritate contractantă, procedura de licitaţie pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare. Precizăm că materialul a fost realizat cu sprijinul postului de televiziune Antena 1 Târgu-Mureş.

Contractul de finanţare, semnat în iunie 2010

Detalii despre istoricul investiţiei am aflat de la Radu Spinei, manager de proiect din partea Consiliului Judeţean Mureş, care a făcut şi câteva precizări cu privire la ce înseamnă un sistem integrat de management al deşeurilor. „Proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Mureş” se află în momenul de faţă la aproximativ cinci ani distanţă de la data semnării contractului de finanţare, care a avut loc în iunie 2010. Anterior acestei etape, a mai fost necesară o etapă de un an şi jumătate de pregătire a aplicaţiei de finanţare, care a fost transmisă spre aprobare Comisiei Europene. Suntem undeva la un interval de mai bine de şase ani de când am demarat acest proiect. Scopul proiectului este de a implementa în judeţul Mureş un sistem unitar de colectare a deşeurilor menajere generate de către populaţia judeţului Mureş, în funcţie de normele Uniunii Europene şi de legislaţia în vigoare naţională. În mare, sistemul se bazează pe o nouă concepţie vis a vis de gestionarea deşeurilor, respectiv pe colectarea separată a deşeurilor de la generatorul primar, respectiv cetăţeanul, care nu va mai arunca deşeurile la un loc, ca până acum, ci va face prin aport voluntar propriu o selectare direct din locuinţă. Astfel, deşeurile reciclabile vor fi separabile de deşeurile reziduale şi vor fi colectate în recipienţi special dedicaţi fiecărei componente a deşeurilor. Fluxul şi traseul deşeurilor de la generatorul primar suferă, de asemenea, modificări, în sensul că operatorii de colectare vor colecta aceste deşeuri separat şi vor fi transportate în funcţie de natura lor către staţiile de sortare – şi aici ne referim la deşeurile reciclabile şi către staţiile de transfer – deşeurile reziduale. Rolul staţiilor de sortare este de a pregăti pentru valorificare deşeurile reciclabile pe fracţiile componente – hârtie, carton, plastic, metal, sticlă, şi a fi valorificate, ele devenind o sursă de venit la bugetul de susţinere a operării sistemului. Deşeurile reziduale, prin intermediul staţiilor de transfer, vor fi transportate către depozitul zonal de la Sânpaul”, a menţionat Radu Spinei.

Depozitul de la Sânpaul, „inima” proiectului

Potrivit managerului de proiect, sistemul de funcţionare a infrastructurii de gestionare a deşeurilor în judeţul Mureş din următorul deceniu va avea ca punct central depozitul de la Sânpaul, destinat să deservească întreg judeţul Mureş. „El are o capacitate totală proiectată de aproximativ 5 milioane de metri cubi. În această fază a proiectului, noi am realizat prima celulă a depozitului, cu o capacitate de 1.250.000 de metri cubi, cu toată infrastructura de deservire aferentă, zonă administrativă, zonă de funcţionare. Elementul nou în ceea ce priveşte noul depozit zonal de la Sânpaul a cărei construcţie a fost finalizată la sfârşitul anului 2013 este că nu mai poate fi comparat cu un depozit clasic, neconform. El este un depozit care respectă toate normele de protecţie a mediului, nu permite poluarea mediului, are mai multe sisteme de impermeabilizare a celulei, are diguri de protecţie, are sisteme perimetrale de canalizare pentru colectarea pluvialului, are sistem de canalizare pentru colectarea levigatului, astfel încât tot ce se generează în noul depozit este controlat, iar ceea ce trebuie tratat este tratat în staţia proprie de epurare care de asemenea se află în componenţa noului depozit zonal de la Sânpaul”, a afirmat Radu Spinei.

Licitaţie blocată în instanţă

Deşi investiţia este complet funcţională, ea nu este operabilă în momentul de faţă, deoarece operarea infrastructurii nu poate avea loc decât în baza delegării concesiunii, procedură care se realizează prin licitaţie publică. „Noi am demarat această licitaţie încă din cursul anului 2014, din păcate legislaţia privind concesiunile este o legislaţie destul de complicată şi are anumite cerinţe care trebuie în mod obligatoriu respectate, fiind o legislaţie în vigoare nu ai cum să nu o respecţi. Am fost contestaţi, contestaţia a durat aproximativ un an, abia la sfârşitul anului 2015, în luna decembrie, am avut sentinţă definitivă şi irevocabilă privind anularea contestaţiei, în momentul de faţă pregătindu-ne pentru reluarea licitaţiei”, a povestit managerul de proiect. „În cursul anului 2013, noi am finalizat execuţia lucrărilor pentru noul depozit zonal de la Sânpaul, a avut loc recepţia la terminarea lucrărilor, operarea noii infrastructuri din păcate nu poate fi făcută de azi pe mâine pentru că trebuie urmată o procedură specifică, de delegare a gestiunii, prin procedura de concesionare. Acesta este motivul pentru care ne aflăm în situaţia nefericită, paradoxală, în care avem un depozit complet funcţional dar care nu poate fi operat pentru că trebuie să avem un operator, iar operarea nu poate fi atribuită decât în urma parcurgerii procedurii. Este ca un cerc vicios dacă vreţi, nu avem altă variantă în momentul de faţă”, a adăugat Radu Spinei.

Şapte staţii de sortare şi transfer

Revenind la depozitul zonal de la Sânpaul, Radu Spinei a arătat că acesta va fi deservit prin intermediul a şapte staţii de sortare şi transfer, realizate fie în cadrul acestui proiect finanţat din fondurile structurale ale Uniunii Europene, fie din finanţări anterioare PHARE, infrastructuri care sunt şi ele integrate în sistemul judeţului. „De pe aceste staţii de sortare şi transfer materialele reciclabile urmează cursul lor, staţia de transfer are rolul de a eficientiza transferul deşeurilor reziduale către depozitul zonal. Avem echipamente speciale pentru acest transfer, e vorba de autocamioane speciale, de containere închise, în vederea eficientizării costurilor de transport. Obiectivul principal al întregii filozofii privind gestionarea deşeurilor poate fi sintetizat într-o singură frază, reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile care se elimină prin depozitare pe un depozit conform”, a menţionat managerul de proiect.

În ceea ce priveşte funcţionarea depozitului de la Sânpaul, aceasta este concepută prin mai multe celule, de fapt nişte gropi uriaşe special amenajate pentru depozitarea deşeurilor în condiţii ecologice adecvate. „În momentul de faţă, am edificat celula 1, cu o capacitate de 1.250.000 de metri cubi. În momentul în care ne vom apropia de umplerea celulei 1, va începe construirea celulei 2, după care a celulei 3. Pe amplasamentul de la Sânpaul avem la dispoziţie o suprafaţă de teren suficientă pentru realizarea dezvoltării ulterioare a depozitului”, a subliniat Radu Spinei. „Am încheiat prima încercare de delegare a operării, în momentul de faţă am reluat procedura de licitaţie, am publicat anunţurile de intenţie, urmează ca în scurt timp să trimitem spre validare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice noua documentaţie de atribuire pentru operarea sistemului. Din păcate, în acest interval cât am fost blocaţi din cauza contestaţiei legislaţia în domeniu a suferit modificări, motiv pentru care a trebuit să ne pliem prin revizuirea documentaţiei la noile prevederi legale. În scurt timp vom demara etapa a doua a încercării noastre de delegare a operării”, a completat managerul de proiect.

Infrastructură în pregătire la Cristeşti – Vălureni

Considerată multă vreme punctul vulnerabil al proiectului, staţia de sortare-transfer de la Cristeşti – Vălureni este finalizată dar nu beneficiază, deocamdată, de infrastructura necesară funcţionării. „La fel ca şi depozitul zonal de la Sânpaul, toate investiţiile aferente proiectului sunt finalizate. Şi aici mă refer nu doar la depozitul zonal, nu doar la instalaţia TMB, ci inclusiv la staţia de sortare-transfer de la Cristeşti – Vălureni. Obiectivul este finalizat, este în conservare pentru că nu avem operator. Am avut o mică problemă legată de posibila operare a staţiei de sortare-transfer de la Cristeşti – Vălureni datorită lipsei utilităţilor necesare funcţionării ei, şi aici mă refer la drumul de acces, alimentarea cu apă, canalizare şi energie electrică. Implementarea proiectului judeţean se bazează pe un acord de asociere a tuturor autorităţilor publice din judeţul Mureş, în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intracomunitară ADI Ecolect, unde se definesc obligaţiile şi drepturile membrilor. În ceea ce priveşte obligaţiile, noi, Consiliul Judeţean, ne-am asumat cea mai mare pondere a obligaţiilor care incumbă în vederea realizării proiectului. În ceea ce priveşte staţia de sortare-transfer-compostare de la Vălureni, Municipiul Târgu-Mureş s-a oferit să pună la dispoziţie atât terenul necesar realizării investiţiei, cât şi utilităţile aferente. În momentul de faţă, utilităţile aferente sunt în curs de execuţie, termenul de finalizare a fost decalat, conform ultimelor informări pe care le avem din partea Municipiului, sperăm ca undeva în cursul lunii aprilie ele să fie finalizate”, a menţionat Radu Spinei. „Dacă delegarea operării va fi fără convulsii, avem posibilitatea ca undeva în luna iunie – iulie 2016 să putem atribui contractul de operare şi infrastructura să înceapă să fie operabilă”, a mai afirmat managerul de proiect.

Mecanismele instituţionale, complexe

Amănunte despre problemele juridice ivite în implementarea proiectului, dar şi despre mecanismele juridice puţin cunoscute de opinia publică au fost furnizate de Paul Cosma, secretarul Consiliului Judeţean Mureş. „Cred că este important ca cetăţenii să cunoască faptul că în spatele unui astfel de proiect există un mecanism instituţional, decizional, de implicare al autorităţilor publice destul de complex şi foarte important. Practic, proiectul are relevanţă pe tot teritoriul judeţului, de el urmând să profite absolut toţi locuitorii acestui judeţ. Prin urmare, la baza dezvoltării acestui proiect stă asocierea între cele 102 unităţi administrativ-teritoriale şi Consiliul Judeţean, asociere în cadrul unei Asociaţii Intercomunitară cunoscută sub denumirea de Ecolect. Acesta fiind mecanismul instituţional, complexitatea proiectului mai departe intervine şi din cauza diversităţii activităţilor care alcătuiesc acest proiect. Practic, din bugetul proiectului au fost făcute achiziţii de bunuri, de servicii, de lucrări publice, o componentă foarte importantă de conştientizare a publicului cu privire la ceea ce urmează să se întâmple şi care vor fi regulile în cadrul noului sistem de management integrat, componentă deja derulată de Consiliul Judeţean Mureş, şi nu în ultimul rând, partea finală a acestui proiect care este delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare. În absolut toate momentele vieţii acestui proiect au apărut chestiuni poate insuficient cunoscute, poate insuficient înţelese, diverse incidente, nişte piedici dacă vreţi să le spunem aşa, în derularea proiectului. Aş vrea să mă refer la contestaţiile înregistrate încă din faza de execuţie a lucrărilor, contestaţii care s-au finalizat în justiţie cu succesul nostru ca promotori ai acestui proiect. Nu aş ignora o corecţie financiară de aproape 5 milioane de lei aplicată la un moment dat de autoritatea de management al Programului Operaţional Sectorial Mediu, 5% din valoarea contractului de lucrări de la Sânpaul, corecţie financiară pe care am considerat-o nelegală şi am atacat-o în justiţie, de asemenea soluţia dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ultimă instanţă fiindu-ne favorabilă”, a explicat Paul Cosma.

Timp preţios, irosit în sălile de judecată

Totodată, secretarul Consiliului Judeţean Mureş a arătat că litigiile apărute după scoaterea la licitaţie a operării serviciului public de salubrizare a reprezentat o frână importantă în derularea proiectului. Practic, litigiile au „îngheţat” proiectul cu aproape un an şi jumătate. „De dată mai recentă, sunt litigiile pe care le-am purtat în privinţa procedurii de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare şi mă refer aici la delegarea operării depozitului propriu-zis. După cum preciza şi colegul nostru domnul Spinei, am avut o licitaţie iniţiată încă din luna octombrie 2014, care a avut drept obiect atribuirea delegării serviciului de salubrizare pe depozitul propriu-zis de la Sânpaul şi pe staţia de tratare mecano-biologică. Pentru lotul 1 depozit am avut şase oferte dacă bine reţin, pentru staţia de tratare mecano-biologică trei oferte. Niciunul din operatorii economici participanţi la licitaţia pentru depozit nu a îndeplinit cerinţele de calificare şi de conformitate pretinse în documentaţia de atribuire, împrejurare în care în raport cu dispoziţiile articolului 29, alineatul 9, din Legea 51/2006, comisia de evaluare în cadrul acelei proceduri a fost nevoită să propună anularea procedurii. Textul de lege la care am făcut referire obligă orice autoritate delegantă să facă atribuirea unui contract de delegare a gestiunii serviciului public doar în situaţia în care cel puţin trei operatori economici îndeplinesc cerinţele de calificare şi depun oferte conforme. Este o specificitate a delegării gestiunii serviciului public, nicăieri în legislaţie nemaigăsind o astfel de reglementare. La licitaţiile de bunuri, servicii sau lucrări nu vom regăsi astfel de restricţii în adjudecare, însă la serviciile publice o regăsim în Legea 51/2006. Această soluţie de anulare a procedurii de atribuire a fost contestată în instanţă, şi pe fondul unei greşite aplicări a legii la nivelul Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor dovedindu-se într-un final, litigiul acesta a fost tergiversat foarte mult timp. Dacă din punct de vedere legal, Consiliul are un termen maxim de soluţionare a contestaţiilor, de 30 de zile, trebuie să precizăm că la un moment dat acest Consiliu investit fiind cu soluţionarea contestaţiei şi-a declinat competenţa, apreciind că nu are competenţa să judece o contestaţie în procedura de delegare a gestiunii serviciului public, această competenţă aparţinând doar instanţelor judecătoreşti. Am avut o opinie contrară, bineînţeles, şi am arătat în instanţă lucrul acesta. Cert este că purtarea litigiilor la Consiliu şi la instanţă au condus la emiterea unei soluţii definitive şi irevocabile abia în luna decembrie a anului 2015. Într-un final, instanţele judecătoreşti au considerat că în speţă competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine Consiliului în primă instanţă şi nu Tribunalului şi apoi, pe fond, instanţa a menţinut soluţia de anulare a procedurii de atribuire la care am vorbit. Această procedură administrativă de atribuire a delegării serviciului public de salubrizare este consumată, odată cu pronunţarea hotărârii judecătoreşti irevocabilă, motiv pentru care Consiliul Judeţean Mureş urmează să liciteze din nou delegarea serviciului public de salubrizare. Între timp, legislaţia s-a modificat, prin urmare documentaţia de atribuire a delegării gestiunii urmează să fie modificată şi publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice în forma actualizată, adecvată cerinţelor imperative ale legii din acest moment”, a punctat Paul Cosma.

Pregătiri pentru o nouă licitaţie

În prezent, documentaţia este pregătită în vederea organizării unei noi licitaţii publice, reprezentanţii Consiliului Judeţean Mureş exprimându-şi speranţa că proiectul va intra în linie dreaptă, fără alte întârzieri. „Dacă colegul meu Radu Spinei spunea că varianta optimistă este luna iunie, aş înclina să merg pe această variantă. Cred că şi din punct de vedere al competenţei la CNSC s-au limpezit lucrurile având o hotărâre judecătorească irevocabilă, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, care a lămurit această chestiune. Sigur că pot fi contestaţii, dar aceste contestaţii, potrivit legii, au termene scurte de soluţionare şi personal am încredere că proiectul poate să intre în linie dreaptă într-un timp relativ scurt”, a afirmat secretarul Consiliului Judeţean Mureş.

Banii europeni, absorbiţi

Importanţa investiţiei a fost subliniată şi de Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, care şi-a exprimat încrederea că licitaţia publică pentru desemnarea operatorului serviciului public de salubrizare va fi finalizată la termen. „Noi şi cu „Sistemul integrat de management al deşeurilor” suntem gata de aproape doi ani. Am reuşit să absorbim toţi banii europeni pe acest proiect, am terminat toate lucrările şi aşteptăm ca Primăria să termină drumul de acces, racordarea la curent electric şi aşa mai departe (la Cristeşti – Vălureni – n.r.). Noi, practic putem să deservim acest sistem al deşeurilor, şi trebuie să scoatem la licitaţie acest serviciu public. Nu puteam de exemplu să facem noi, Consiliul Judeţean, sau Primăria, o societate care să gestioneze managementul deşeurilor. Am făcut demersurile necesare, am urcat pe SEAP şi am făcut licitaţie electronică. S-au judecat ei între ei, antrenând şi Consiliul Judeţean Mureş în acest „sport” al contestaţiilor. Iată că în sfârşit, după aproape doi ani suntem din nou în măsură să mai scoatem o dată la licitaţie acest serviciu public de gestiune a deşeurilor din judeţul Mureş şi de data aceasta sper să nu mai existe atâtea contestaţii şi să reuşim în câteva luni să putem opera şi staţia mecano-biologică de la Sânpaul şi să folosim şi depozitul ecologic de deşeuri pe care îl avem acolo”, a declarat Ciprian Dobre. „Noi cel puţin zece ani vom merge cu această staţie şi cu depozitele ecologice pe care le avem, noi am cumpărat teren pentru încă două sau trei alveole în care să depozităm”, a completat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.