Decernarea titlului Doctor Honoris Causa la „Petru Maior”

Aula Magna a Universității „Petru Maior” din Tîrgu Mureş,a găzduit, joi, 26 mai, momentul festiv în care  Facultatea de Ştiinţe şi Litere a decernat medalia de aur a Universităţii și titlul de Doctor Honoris Causa domnului prof. univ. Szögi László, profesor onorar al Universităţii “Eötvös Loránd” din Budapesta.

Conferirea titlului de „Doctor Honoris Causa”, cea mai înaltă distincție pe care o poate acorda Senatul Universității, reprezintă, în mod simbolic, expresia ridicării universitarului la nivelul de model cultural și social pentru comunitatea academică, oficializarea cultului savantului, al omului de știință și expresia apărării statutului elitelor intelectuale.

Prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, președintele Senatului Universității ”Petru Maior”, a rostit Laudatio, amintind de faptul că, încă în secolulul al XIX-lea, în Rusia de exemplu, profesorii titulari erau asimilați generalilor. În Austria, rectorii obțineau titlul de noblețe, iar anumiți profesori ocupau locuri în Cameră sau erau înnobilați. În Ungaria, profesorii erau numiți „Excelență” sau „Înălțimile Voastre”, în timp ce în Germania un mare număr de profesori aveau titlul de „consilieri privilegiați” sau „excelență”. În România interbelică, universitățile erau reprezentante de drept în Senat, în Camera Superioară a Parlamentului.

Profesorul Szögi László, prin cariera și opera sa, reprezintă  expresia fericită a ceea ce reprezintă cultul savantului, al elitei intelectuale în lumea de astăzi: Domnia Sa este un erudit al științei istorice din Europa Centrală, un savant, iar opera sa, impresionanta sa operă, este dedicată istoriei intelectualității, omului instruit, omului cu studii universitare. Potrivit  istoricului literar, criticului și eseistului român Virgil Nemoianu, profesor la Universitatea Catolică din Washington, epoca modernă în Europa Centală este o creație a etosului instruirii, spre deosebire de Europa de Vest, costruită sub semnul etosului protestant al muncii. Apărut ca rezultat al reformelor împăraților Mariei Tereza și Iosif al II-lea, care au convertit fidelitățile față de catolism în impulsuri și motivații ale instruirii, etosul instruirii a fost ilustrat și în cazul ungurilor, o națiune nobiliară în care o mare parte a noilor elite, meritocratice, au provenit din rândul vechii aristocrații. Dar în secolul al XIX-lea, etosul instruirii a fost împărtășit de toate clasele și categoriile sociale din societatea maghiară, de la cei săraci la aristocrație. Etosul instruirii a fost aproape o trasătură definitorie pentru nașterea societății moderne la evrei, slovaci, la sârbi, ruteni, la români, toți fiind convinși că  acumularea de cunoștințe și recunoașterea comunitară a importanței instruirii reprezintă șansa evoluției sociale, sau a legitimării statutului în cazul aristocraților. Acest spirit, specific Europei Centrale reprezintă în esență opera profesorului Szögi László. În studiile sale, a  examinat geografia fenomenului universitar, altfel spus, geografia istorică a etosului instruirii, prin reconstituirea traseelor universitare ale formării intelectualității din Bazinul Carpatic în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.

Opera prof. univ. Szögi László s-a realizat în mod exclusiv prin cercetarea arhivelor, prin parcurgerea a sute de metri liniari de arhive din Ungaria, din România, Polonia, Ucraina, Italia, Austria, Germania etc. Profesorul Szögi László este un istoric  care, atât ca formație intelectuală cât și ca metodă de cercetare, este devotat muncii de arhivă, arhivelor, instituției care de aproape o mie de ani păstrează cea mai mare parte a memoriei noastre istorice. Fără arhive, istoria este narațiune, eseistică! Astfel, ca arhivist, ca director al Arhivelor ELTE, Szögi László a publicat peste zece repertorii arhivistice, instrumentele care facilitează cercetarea fondurilor de documente. Doar păstrarea integrală a fondurilor de documente nu rezolvă problema cercetării. Selecția și ordonarea fondurilor, radiografierea valorii istorice a documentelor prin repertoriile arhivistice crează premisele  cercetării științifice.

Cercetător științific prin excelență, devotat documentelor istorice și cărții, acumulând o importantă experiența managerială, în 1995 a fost numit director al Bibliotecii Universității Eötvös Loránd, funcție pe care a deținut-o până anul 2013. Pentru patru ani, între 1990 și 1994, a deținut și funcția de consilier la Ministerul Educației și Culturii.

Profesorul Szögi László s-a impus ca una din cele mai autorizate voci ale istoriografiei europene dedicate istoriei universităților, a frecventarii și mobilității studenților. Cercetările sale reprezintă premizele studierii istoriei intelectualității, intelectualul fiind personajul principal al istoriei în epoca modernă.

”Indiscutabil, profesorul Szögi László face parte din clubul select al istoricilor din Europa dedicați istoriei universităților și intelectualității, alături de istoricii Christophe Charle din Franța, Harold Perkin din Anglia, în Germania grupul de la Bielefeld, în care s-a remarcat Jürgen Kocka, istoricul Albert Tanner din Elveția și alții, dar nu prea mulți. Gestul Universității „Petru Maior” reprezintă recunoașterea și aprecierea deosebită a operei Domniei Voastre, de istoric al trecutului comun al popoarelor din spațiul Europei Centrale. Prin urmare, în virtutea acestei tradiții, Excelență, domnule profesor Szögi Laszló, bine ați venit în comunitatea academică a Universității „Petru Maior” a adăugat în încheiere prof.univ.dr. Cornel Sigmirean.