Păsări vedete la Sînsimion. Grupul Milvus are doi vânturei de seară în ogradă

Păsări vedete în localitatea Sînsimion. Centrul de Reabilitare a Animalelor Sălbatice găzduiește începând cu această săptămână doi Vânturei de seară.

Grupul Milvus și Asociația „Vets4Wild” au făcut o vizită la Centrul de Reabilitare a Animalelor Sălbatice, în ziua de marți, 21 iunie, în localitatea Sînsimion, județul Mureș, unde l-au întâmpinat pe invitatul special, comisarul Mircea Pupăză, responsabilul Departamentului de Biodiversitate a Gărzii Naționale de Mediu. Cunoscând activitățile celor două asociații constituite din membrii, adevărați iubitori și ocrotitori de animale, invitatul special nu a venit cu mâna goală:  le-a adus spre îngrijire doi Vânturei de seară, păsări ocrotite de lege, care au fost confiscate. Potrivit celor afirmate de domnia sa, la ora actuală sunt numeroase controale și numeroase situații în care se găsesc animale sălbatice în posesia unor oameni care nu au nimic de-a face cu ele. ”Sunt multe dosare în cauză și cercetări, chiar și la frontieră sunt probleme, necuvântătoare aduse din țările învecinate” a precizat comisarul.

Vânturelul de seară este singura specie de pasăre răpitoare migratoare de pe meleagurile noastre, care cuibărește în colonii. În ultimele decenii efectivele vânturelului de seară au suferit un declin accentuat, motiv pentru care constituie specie prioritară în Uniunea Europeană. Deoarece vântureii nu-și fac cuib, sunt dependenți de existența cuiburilor de cioară, și în special a celor construite de ciorile de semănătură. Datorită acestui fenomen, soarta vântureilor de seară este strâns legată de starea de conservare a ciorii de semănătură.

Home sweet home

Centrul de Reabilitare este dedicat tratării și îngrijirii păsărilor accidentate, confiscate sau bolnave, în scopul reintegrării lor în natură.

Grupul Milvus se preocupă anual de îngrijirea a 50-70 de păsări (în general păsări răpitoare de zi şi de noapte respectiv berze), care suferă de diferite afecţiuni. Cele mai frecvente cauze privind accidentarea sau îmbolnăvirea păsărilor sunt legate de diferite tipuri de activități umane: coliziuni cu linii electrice aeriene, turbine eoliene şi alte obstacole, electrocutări pe stâlpi electrici de medie tensiune (păsări cu arsuri pe aripi şi/sau picioare cauzate de curentare), uneori exemplare împuşcate sau otrăvite. Pe lângă cele amintite mulţi pui respectiv păsări tinere inapte de zbor consideraţi orfani (în mod greşit de obicei) ajung în custodia noastră. După aplicarea unui tratament adecvat aproape 50% din aceste păsări pot fi reintroduse în natură.

Păsările sunt reabilitate prin grija și ajutorul veterinarilor de la Asociaţia Vets4Wild, sub coordonarea președintelui, Borka-Vitális Levente a cărui atenție se îndreaptă înspre animale domestice, animale iubitoare de apă, dar în special animale sălbatice, care fac ca  viaţa lui să fie plină de frumuseţe şi să aibă un rost pământesc.

Peste 60.000 de date despre păsări

Prezent la eveniment, Papp Tamás președintele Grupului „Milvus, a vorbit despre OpenBirdMaps lansată în 2016 de Asociația „Grupul Milvus”, o bază de date dedicată colectării și prezentării unor informații asupra distribuției și abundenței spațiale și temporale a păsărilor sălbatice din România, eventual și din alte țări sau regiuni.

OpenBirdMaps are ca scop principal asigurarea accesului la date neprelucrate colectate de ornitologii amatori sau profesioniști pentru a crește oportunitatea de a le utiliza în scopul conservării naturii, în scopuri științifice, în educație sau pentru alte scopuri non-comerciale.

”Înregistrarea la OpenBirdMaps este gratuită și liberă și, putem spune spune că este cea mai mare bază de date la nivel național, la ora actuală avem în jur de 64.000 de date despre păsări. Aceste informații vor sta și la baza constituirii unui Atlas al păsărilor din România, pe care îl avem într-un proiect în care suntem parteneri” a precizat Tamas Papp, președinte Asociația Milvus.

Tot acesta a mai precizat că există mulți iubitori de păsări, amatori sau profesioniști, care le studiază pentru a obţine multe alte informaţii, cum ar fi vârsta, sexul, microhabitatul din care fac parte şi altele, informații pe care le trec ca și notițe într-un caiet. Prin OpenBirdMaps, toate însemnările lor pot fi cunoscute la nivel național și pot ajuta la o monitorizare mai bună a frumoaselor înaripate.