Home / Agricultura / Râul Mureş, populat cu o tonă de puiet de crap

Râul Mureş, populat cu o tonă de puiet de crap

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Mureş este structura care asigură, protejează şi ia toate măsurile necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de practicare a vânătorii şi pescuitului recreativ sportiv, respectând cu stricteţe reglementările privind conservarea biodiversităţii şi resurselor în echilibrul lor natural.

Pot afirma că după vizita pe care am făcut-o la sediul lor principal, am rămas plăcut surprinsă de calitatea informaţiilor primite, precum şi de amabilitatea angajaţilor. Am plecat de acolo lămurită că întreaga lor activitate de protejare şi de ajutorare a speciilor sălbatice, precum şi a populaţiilor de peşti din arealul nostru este îndeplinită conform cerinţelor şi că într-adevar, vânătoarea şi pescuitul recreativ – sportive din judeţul nostru se bazează pe normele de siguranţă a animalelor, asigurându-se continua perpetuare a speciilor, fără vreo ameninţare care ar putea înclina balanţa în defavoarea acestora.

Lacul Bezid, repopulat la primăvară

În atenţia publicului curios de cursul întâmplărilor care vizează Lacul Bezid, care a rămas în luna aprilie a acestui an cu un volum de 280.000 de metri cubi de apă din totalul de 15,5 milioane de metri cubi de apă, inginerul Emil Pompei Muica, delegat pentru Congresul AGVPS (Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România) a declarat următoarele: “La Bezid, în urma acţiunilor de reparare şi verificare, cei de la Administraţia Bazinală de Apă Mureş vor demara începerea procedurilor de acumulare în maxim zece zile. Având în vedere nivelul de apă care a rămas, acesta fiind unul potrivit pentru supravieţuirea peştilor în condiţii bune, nu am înregistrat mortalităţi însemnate în urma prăbuşirii tronsonului din pasarela care face legătura directă la turnul de manevră al lacului. Ba mai mult, pescarii au avut mai multe satisfacţii decât în anii trecuţi, iar pentru noi, sarcina de a-i controla şi supraveghea a fost facilă, având în vedere suprafaţa mai mică a zonei de pescuit. Deocamdată am înregistrat un număr crescut de peşti răpitori care au rămas în apa din Bezid, iar din cauza faptului că aceştia consumă absolut tot ce le stă în cale, ar fi inutil să repopulăm cu peşte momentan. Trebuie să aşteptăm ca vegetaţia de pe margine să crească cel puţin doi metri pentru ca ceilalţi peşti să se poată ascunde liniştiţi! Un peşte debusolat pe care l-am aduce de la 150 de kilometri depărtare va fi o pradă sigură pentru răpitori. Acestea fiind zise, în primăvara anului urmator vom începe repopularea în această zonă, cu optimism şi bună credinţă că ecosistemul se va reface complet.”

La întrebarea legată de celelalte areale de care se ocupa AJVPS Mureş, am fost informată că s-au exercitat acţiunile de populare pe linia de pescuit a râului Mureş cu o tonă de puiet de crap, adus din Harghita, de la ferma pisciolă de la Sânpaul. Singura nemulţumire majoră a inginerului Emil Pompei Muica este că sunt importaţi foarte mulţi peşti, deşi noi avem absolut toate condiţiile şi resursele necesare pentru a ne putea axa atât pe reproducţia lor, cât şi pe îngrijirea şi creşterea sănătoasă a acestora, avem ingineri calificaţi pentru aşa ceva, avem şi destule zone cu apă potrivită acestei acţiuni, dar unora le este mai la îndemână să aducă din alte ţări. Una dintre cele mai puternice ferme piscicole a fost cea de la Zau de Câmpie. Nu mai e. Asta e trist.

O tonă de peşte tânăr va creşte în apele Mureşului

Am discutat despre campania de populare a râului Mureş şi cu inginerul silvic Alexandru Cernea, care mi-a detaliat puţin acţiunea de miercuri, 11 octombrie 2017: “ În Sântana de Mureş am recepţionat 1.000 de kilograme de puiet de crap care a fost transportat până la noi în nişte bazine imense, în condiţii excelente de bunăstare şi igienă. S-a verificat temperatura din bazinul de recepţie, aceasta a fost de 10,4 grade Celsius, conformă cu normele în vigoare şi în Sântana de Mureş, în porţiunea de râu unde am eliberat cea mai mare cantitate de peşti, apa avea 12 grade Celsius, deci peştii nu au suferit niciun şoc termic, totul a fost ca la carte. O cantitate de 50 de kilograme de crap a fost pusă în saci cu oxigen şi transportată la Ungheni, peştii fiind eliberaţi în zona protejată de acolo, iar alte 100 de kilograme le-am dus tot în saci cu oxigen într-o zonă dinspre Reghin. Să sperăm că va ploua mult în toamna aceasta pentru ca nivelul de apă din Mureş să fie suficient pentru iernarea corespunzătoare a peştilor.”

Păduri suprapopulate de urşi şi mistreţi

Să trecem în revistă situaţia urşilor şi pe cea a porcilor mistreţi din judeţul nostru, prin prisma părerii reprezentantului Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Mureş, Emil Pompei Muica: “Bineînţeles că apar pagube pe terenurile agricultorilor, acolo unde este vânat, sunt şi probleme. Animalele caută necontenit cele mai bune locuri unde cresc fructele, le place să intre în culturile agricole, că doar nu au discernământ, sunt doar înfometaţi, nu trebuie condamnaţi. Peste tot se înregistrează pagube rămase în urma lor, personal îi inteleg pe toţi fermierii, ştiu prea bine că în ziua de azi absolut toate sunt scumpe, seminţele, răsadurile, iar oamenii aşteaptă rezultate în urma investiţiilor şi a muncii depuse, aşadar sunt foarte sensibili la acest lucru. Părerea mea e că statul îi sprijină prea puţin, cine vrea să trăiască din agricultură este un erou. Problema de bază este cea care vizează speciile protejate prin lege, cum ar fi ursul. Măsurile excesive de protecţie a animalelor sălbatice au un efect negativ atât pentru fauna sălbatică, cât şi pentru oamenii care locuiesc în preajma habitatului lor. În momentul în care pădurile sunt suprapopulate, cum este acum, iar prohibiţia de vânat se menţine în picioare, urşii se înmulţesc necontrolat şi nu se pot elimina. Pe lângă că aceştia, în lipsă de mâncare vegetală, fiind omnivori, ajung să omoare alte animale, dar şi unii oameni care le taie calea, inevitabil uneori, cad victime şi astfel, avem parte de mulţi preoţi ocupaţi… ceea ce nu este tocmai îmbucurător. România a aderat la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna prin Legea nr. 13 din 11 martie 1993, deci noi nu putem face nimic, cei de acolo trebuie să ia măsuri. Este o luptă continuă între ecologiştii care îi iau la rost pe cei care se ocupă de creşterea de porci mistreţi pentru vânătoare, de exemplu. Persoanele care au suficient capital încât să crească 500 de mistreţi, dintre care vânează 300 într-un an, să zicem, sunt conştienţi că efectivul trebuie refăcut, ştiu prea bine cum se menţine perpetuarea speciei, doar sunt crescători avizaţi. Aşa că nu este indicat să intervii, fiecare ştie ce are de făcut. Ion Ţiriac, pe care îl cunoaşte toată lumea, aduce un aport considerabil de capital statului prin faptul că acesta donează veniturile la orfelinate, la case de bătrâni, investeşte mult în creşterea şi reproducerea animalelor de vânătoare. Dar ştiţi cum e o vorbă din popor, “Nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită.”

Sunt conştientă că pentru cei mai mulţi dintre iubitorii declaraţi de animale, cele scrise mai sus pot fi interpretate eronat, însă nimeni nu vrea să distrugă fauna sălbatică, se doreşte doar o restabilire a echilibrului natural, adică o populaţie bine controlată a numărului de urşi şi porci mistreţi ar diminua semnificativ incidentele umane care devin foarte uşor mortale, precum şi pagubele fermierilor tot mai des semnalate. Cu un efort mare am putea rezolva unul dintre paradoxurile din legislaţia României, şi anume acela care prevede că dacă un cetăţean braconează un urs, acesta este obligat să plătească o despăgubire de 40.000 de euro, iar dacă se întâmplă ca un urs să omoare un om, familia victimei nu primeşte niciun euro.

Oare pana la urmă ce este mai presus, viaţa unui om sau a unui animal salbatic?!

Denisa MORAR

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

COVID-19 în Mureș: cazuri noi, vindecări și decese

Până sâmbătă, 4 iulie, în județul Mureș au fost confirmate 751 de cazuri (cu trei …