Share

Home / Slider / „Cutumele locale rome – între a fi sau a nu fi rom”, o analiză de Rudy Moca

„Cutumele locale rome – între a fi sau a nu fi rom”, o analiză de Rudy Moca

Fundația Studium-Prospero a organizat joi, 17 februarie, cu ocazia Săptămânii culturii, Seara romilor, avându-l ca invitat special pe actorul Rudy Moca, președintele Asociației Romo Sapiens. O seară plină de informații interesante, care au dărămat zidurile stereotipiei și au dat naștere unui interes vădit pentru cei pe care suntem atât de obișnuiți să îi denigrăm.

„Am propus un titlu mai mult incitant decât interesant. Actor fiind, m-am jucat puțin cu această sintagmă teatrală, dar dacă o să fiți atenți la ce vă spun astăzi, serios ne vom pune întrebarea dacă a fi sau a nu fi rom e o mare problemă. Mai ales dacă permiteți să ne gândim având acces la ceea ce înseamnă cutumele culturale rome”, a spus în deschidere Rudy Moca.

47 de grupări rome la nivel național

Pentru a ne explica din start la care dintre culturile rome se face referire, Rudy Moca ne-a povestit că există în total 47 de grupări rome la nivel național, în cadrul cărora încadrăm două ramuri: 17 grupe de romi tradiționali și 24 de romi netradiționali, numiți și romi vătrași. Comunitatea romă, cea de la care s-au inspirat marele case de modă cu stilul gypsy, până la urmă are o singură origine, indiferent de câte grupări au pornit.

Romii reprezintă singura nație care se prezintă ca și comunitate după meseriile pe care le practică sau pe care le practicau strămoșii lor. Însă de ce mulți dintre ei nu lucrează? Este posibil ca la baza acestui aspect să se găseasă interesele politice.

„Multă lume spune despre țigani că nu lucrează, nu muncesc. Puturoșenia nu are apendice etnic. Că e mai vizibilă la ăștia care sunt pigmentanți cu melanină, da, e adevărat. Pentru că se expun mai tare. Sunt foarte multe părți ale societății lipsite de etică, dar, din cauza frustrărilor, e mult mai ușor să fim clemenți față de propriile noastre greșeli și să aruncăm totul către celelalte. (…) Este interesată toată zona publică să îi țină într-o anumită stare perfect manipulabilă pentru momentul interesului lor”, a spus cunoscătorul tradițiilor romani.

Cele 24 de grupări rome netradiționale, care sunt vătrașe, adică care s-au așezat în cadrul comunităților umane, indiferent de etnia lor, încetul cu încetul au preluat toate modelele și cutumele de viață ale comunității locale care i-a adoptat. „Și s-au adaptat atât de bine, încât unii care au fost scăpați în butoiul cu clorură, și care aveau pielea mai albă, s-au căsătorit cu celelalte etnii”, a completat actorul. Astfel, încetul cu încetul s-au pierdut atât cutumele culturale, cât și cunoașterea limbii. Comunitățile și-au pierdut limba romani vorbită în contextul uzual, mai ales în familii. În județul Mureș, în comunitățile rome netradiționale (vătrașe), localitatea Sânpaul este printre puținele care încă mai păstrează cutumele culturale, modelele de viață și limba vorbită, care vorbesc și comunică acasă în limba romani.

Vor să fie remarcați

Dacă tot vine vorba de limbă, mulți sunt curioși când vine vorba de discuțiile purtate de grupurile de romi de pe stradă: strigă unii la alții, fac gălăgie, iar trecătorii preferă de multe ori să ocolească zona de frică să nu pățească ceva. De fapt, ei încearcă să atragă atenția, iar vorbitul la un volum asurzitor este modul prin care se manifestă. Nu există nici un pericol pentru oamenii care trec pe lângă, totul rămâne în grup.

O altă curiozitate reprezintă gruparea romilor pe caste, ca în India. „Până în 89, se cunoștea că cea mai evoluată grupare țigănească este cea a lăutarilor. După aceea, prin măsurile afirmative, foarte mulți romi s-au dus și au făcut facultate și acum  cea mai superioară grupare țigănească este cea a intelectualilor romi. Cea mai inferioară grupă e cea a cocalarilor, o grupare de vreo 60-70 de persoane care trăiește în zona Kogălniceanu din Constanța și care încă trăiește într-un soi de sălbăticie conform unor cutume culturale extrem de vechi la care nu vor să renunțe. E foarte interesantă această scară pe treaptă socio-profesională. Și de aceea, cel din Valea Rece, cel mai sărac, se consideră net superior unui țigan bogat din Crăciunești, pentru că este rom de mătase, iar cel din Crăciunești e corturar, adică om cu cortul, cu mult sub nivelul statului său social. Cei din Crăciunești bineînțeles că știu acest lucru, numai, nota bene, îl tratează cu superioritate și uneori cu aroganță pe cel care este sărac”, a spus Rudy Moca.

Nu trebuie să uitam nici de diferențele din cadrul unei familii. Femeia merge pe stradă întotdeauna în spatele bărbatului pentru simplul motiv că ea trebuie protejată. Din aceleași considerente, discuțiile se poartă separat între bărbați și femei. Responsabilitatea femeii în casă, pe lângă nașterea și creșterea copiilor, este de gestionare a casei și de contabilitate, toți banii trecând prin mâinile ei.

Cu toate miturile legate de familia romă, căsătoriile nu se mai fac atât de timpuriu la ei. Iar pentru cele care se făceau în trecut există o explicație. Acum 150-200 de ani, când romii abia se stabiliseră pe aceste pământuri, ei lucrau la boieri care îi considerau ca niște sclavi, iar când aveau nevoie de o fecioară pentru o seară, mergeau în comunitate romilor să își ia una. Conceptul de puritate este foarte important pentru romi, de a intra pur într-o căsnicie, și de aceea au început să „oficializeze” aceste căsătorii cu fete foarte tinere, de 11-12 ani. Însă fata, cu toate că locuia la soț acasă, nu dormea ani buni cu el, ci cu mama sa, fiind considerată ca o soră pentru băiat. Tot ea își învăța nora de mică cum să fie o viitoare soție.

Averea se transmite din tată în fiu

Mulți se întreabă de unde unii dintre ei au atât de mulți bani, cum ar fi și cei din zona Turda, care și-au construit case cu zeci de turnulețe. Pe vremea Mariei Tereza, romii tradiționali scoteau aur din râuri, iar de atunci încă le-au rămas bani, unii chiar înmulțindu-ți sumele, averea trecând de la tată la fiu. Tocmai din aceste considerente, băieții încep să învețe meseria tatăului încă de la 6-7 ani, în timp ce fetele se învârt pe lângă fusta mamei, pentru a învăța cum să fie gospodine. Este în continuare o societate patriarhală la grupările tradiționale, bazată pe cutume vechi de secole.

Până la urmă, din toate grupările rome, doar cele tradiționale își mai păstrează obiceiurile și nu vor să le facă cunoscute întregii lumi. Și chiar dacă nu își mai păstrează profesia din strămoși, acum ei se ocupă majoritatea de comerț ambulant.

„Prima mențiune a lor este în secolul I înainte de Hristos, ceea ce înseamna că este o rasă cu o vechime apreciată. Prima și cea mai mare greșeală este a lor, pentru că s-au închis și nu au permis acelora care au dorit să-i cunoască, să-i cunoască. Pentru că în clipa în care și-ar fi deschis porțile, și ar fi permis să fie cunoscuți, atunci nu mai existau atât de multe legende. Dar omul care naște povești, le dă drumul din cauza necunoașterii”, a concluzionat Rudy Moca.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Actrița Elena Purea: „Nu cred că teatrul poate schimba lumea, dar o poate modifica. În schimb, lumea schimbă teatrul mereu”

Este Procuroarea fermă și severă din „Teroare” sau nefericita Ana Petrovna din „Ivanov”. O interpretează …

Share
Share