Dacă e vineri, e “Inițiativa Antidrog”!

În perioada 29 mai 2020 – 1 septembrie 2020 Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Mureș, în parteneriat cu cotidianul Zi de Zi, implementează campania “Inițiativa Antidrog””.

În cadrul campaniei, în fiecare zi de vineri, până în luna septembrie 2020, în paginile ediției tipărite a cotidianului Zi de Zi, pe pagina de Facebook și în formatul online al cotidianului, se vor regăsi materiale informativ – educative cu privire la fenomenul drogurilor.

Pentru săptămâna aceasta vă propunem un material referitor la unul dintre cele mai consumate droguri legale, respectiv NICOTINA.

Dintre cele peste 4.000 de componente chimice existente în fumul de ţigãri, trabucuri şi pipã, nicotina are cel mai puternic efect asupra creierului. Produsele din tutun care nu se fumează, cum ar fi tutunul de mestecat şi tabacul de prizat, conţin multe substanţe nocive, precum şi o concentraţie ridicată de nicotinã. Nicotina, considerată una dintre cele mai folosite substanţe ce dau dependenţă, este un lichid natural incolor, uleios, care prin ardere devine maro, iar în prezenţa aerului emanã mirosul specific de tutun. Există diverse tipuri de plante de tabac, printre care tipul tabacum, care în prezent este cel mai folosit în produsele de tutungerie. De la începutul secolului al XIX-lea, când a fost descoperitã nicotina, aceastã substanţã a fost studiatã şi cercetată în detaliu. Ea are uneori efecte complexe şi neprevãzute asupra creierului şi organismului.

Fumatul ţigărilor este cea mai des întâlnită formă de dependenţă de nicotină în Statele Unite ale Americii. În prezent, cele mai multe ţigări de pe piaţa americană au o valoare a nicotinei de 10 mg sau mai mult. Un fumător primeşte în organism prin inhalarea fumului de ţigară aproximativ 1-2 mg de nicotinã la o ţigară.

Nicotina poate pătrunde în organism prin piele, mucoasa bucală şi nazalã sau prin plãmâni – în situaţia în care este inhalatã. Ea intrã în sânge şi ajunge la creier în câteva secunde, aceast lucru depinzând de calea de administrare (maniera în care este folosit tutunul). Nicotina provenitã în urma fumatului ţigãrilor este preluatã repede de organism. La 10 secunde de la inhalarea fumului, ea ajunge la creier. Cei care fumeazã trabuc şi pipã nu trag în general fumul în plãmâni, aşa cã nicotina nu pãtrunde atât de repede în organism. În acest caz ea va fi preluatã prin mucoasa bucalã. De asemenea, nicotina din produsele de tutun care nu se fumeazã, pãtrunde în organism prin mucoase.

Utilizare: Prin fumatul ţigãrilor, nicotina pãtrunde în organism şi ajunge în mai puţin de 10 secunde la creier. Efectul direct al nicotinei dispare în câteva minute, aşa cã fumãtorul trebuie sã continue sã fumeze toatã ziua pentru a putea experimenta în continuare efectul plãcut al drogului şi pentru a preveni simptomele de sevraj. Adesea nu se realizeazã cã ţigara reprezintã cu siguranţã un mijloc eficient în expunerea la un drog. Dupã ce fumãtorul a tras de câteva ori din ţigarã şi a inhalat fumul, nicotina ajunge rapid în creier. Fumãtorul tipic trage din ţigarã de aproximativ 10 ori în decursul a cinci minute, cât timp ţigareta arde. Ca urmare, creierul unei persoane care fumeazã un pachet şi jumãtate de ţigãri pe zi, va primi ”impulsul” nicotinei de 300 de ori. Aceşti factori contribuie în mare mãsurã la instalarea dependenţei de nicotinã.

Nicotina are o enormã influenţã socialã, în special în domeniul sãnãtaţii, mortalitãţii şi al costurilor economice. Mai mult de 430.000 de cetãţeni americani mor în fiecare an ca urmare a folosirii tutunului. Folosirea tutunului este principala cauzã a mortalitãţii în SUA.

Efecte fizice: boli cardio-pulmonare (cancer pulmonar, bucal).

Riscurile fumatului depind de durată, intensitate şi de timpul de expunere la fum, pe lângă factorii genetici şi alte motive asociate. Pericolul creşte şi din cauza arderii hârtiei de ţigară (gudronul rezultat din combustia hârtiei).

Nicotina are atât un efect stimulant, cât şi unul inhibitor (în doze ridicate) asupra Sistemului Nervos. Imediat dupã ce nicotina a ajuns în organism, fumãtorul experimenteazã o stare ”înaltã” care este parţial cauzatã de efectul stimulant al drogului asupra glandelor suprarenale, care vor secreta adrenalinã. Acesta are un efect stimulant asupra organismului şi cauzeazã producerea bruscã de glucozã, urmatã de creşterea tensiunii arteriale, precum şi de accelerarea respiraţiei şi a bãtãilor inimii. Nicotina inhibã producerea de cãtre pancreas a insulinei şi ca urmare, fumãtorii au întotdeauna o valoare ridicatã a zahãrului în sânge. De asemenea, nicotina face (indirect) sã se elibereze în creier dopaminã, aceasta fiind responsabilã de producerea unui sentiment plãcut; aceastã stare va întãri motivaţia de a continua utilizarea drogului. Probabil, aceasta este explicaţia faptului cã fumãtorii experimenteazã un sentiment plãcut. Alte produse care dau dependenţã, ca de exemplu cocaina şi heroina, au efecte similare. Nicotina are de asemenea un efect inhibitor. Aceasta depinde de mãsura în care este influenţat Sistemul Nervos Central al fumãtorului, precum şi de cantitatea de nicotinã ajunsã în organism. Împreună cu monoxidul de carbon, nicotina are şi un efect vasoconstrictor asupra unor organe interne, cum ar fi inima, afectând transportul de oxigen în sânge. În cazul femeilor însărcinate, datorită faptului că nicotina traversează cu uşurinţă placenta, efectele sale toxice se pot vedea la făt, prin diminuarea greutăţii acestuia, creşterea ritmului cardiac şi creşterea probabilităţii de a suferii malformaţii.

Sevrajul la nicotină:  apare la cel mult 24 de ore de la întreruperea consumului: dispoziţie depresivă, insomnie, iritabilitate, anxietate, dificultate în concentrare, nelinişte, scăderea ritmului cardiac, apetit crescut.

(Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Mureș)