Comisie pentru monitorizarea armelor primite de Kiev

18 iulie 2022

Şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a propus crearea unei comisii speciale pentru a contribui la monitorizarea armelor primite de Kiev de la aliaţii externi. Oficialul ucrainean a lansat această propunere după ce din străinătate au venit semnale de îngrijorare în sensul că unele din aceste arme ar putea fi interceptate de infractori şi vândute apoi în afara Ucrainei pe piaţa neagră.

După invazia rusă începută în 24 februarie, Kievul a primit de la aliaţii săi arme din ce în ce mai sofisticate, inclusiv sistemul avansat HIMARS de rachete de artilerie de înaltă mobilitate, de fabricaţie americană. Cotidianul Financial Times a relatat zilele trecute, citând oficiali occidentali, că statele NATO şi UE ar dori o mai bună „trasabilitate” privind armele livrate Ucrainei.

„Aş vrea să sugerez că deputaţii au în vedere o idee importantă, şi anume crearea unei Comisii temporare speciale, care se va ocupa de pregătirea şi analizarea problemelor legate de controlul asupra folosirii armelor primite de la partenerii noştri”, a scris Yermak pe reţeaua de mesagerie online Telegram.

„Toate armele occidentale primite sunt înregistrate şi trimise pe front. Totul este clar controlat şi acum acest proces va deveni şi mai transparent”, a asigurat acesta. Oficialul ucrainean nu a dat prea multe detalii despre comisia evocată, dar a ţinut să precizeze că va reprezenta „un model optim de control parlamentar asupra utilizării armelor”.

„Parlamentul, ca organism legislativ, trebuie să fie implicat în controlul asistenţei militare aliate. (…) Problema armelor este o prioritate pentru ţara noastră”, a subliniat Yermak.

Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a anunţat luni, la Praga, crearea unui „hub de susţinere pentru securitatea internă şi gestiunea frontierelor în (Republica) Moldova”, ţară candidată la aderarea la UE, a cărei primă reuniune a fost consacrată traficului cu arme de foc.

„Avem unele indicii” privind un trafic, a spus Ylva Johansson, adăugând că „ştim câte arme sunt în Ucraina şi, bineînţeles, nu toate sunt mereu pe mâini bune”. Uniunea Europeană se teme că ar putea vedea repetându-se scenariul războiului din fosta Iugoslavie, unde de traficul de arme a profitat crima organizată. Arme provenind din fosta Iugoslavie au ajuns şi în mâinile jihadiştilor care au lovit în ultimii ani Europa Occidentală, precum la momentul atacurilor de la Paris din 13 noiembrie 2015.

Generalul ucrainean Oleksii Gromov a spus la o conferinţă de presă că armele primite din Occident au fost esenţiale în succesul acestor lovituri şi a evidenţiat lansatoarele americane de rachete multiple HIMARS, primele patru sisteme de acest fel fiind trimise de către SUA armatei ucrainene luna trecută. Rachetele acestui sistem sunt mai precise şi au o rază de acţiune mai mare (de 80 de kilometri), faţă de cele de provenienţă sovietică existente în arsenalul ucrainean.

”Scădem progresiv potenţialul inamicului, lovindu-i capacităţile logistice, lovindu-i depozitele de muniţii (…) Inamicul este prin urmare forţat să-şi schimbe sistemul de aprovizionare cu muniţii şi combustibil”, a explicat generalul ucrainean.

”Chiar acum inamicul caută să-şi plaseze depozitele de muniţii la nivel de brigadă nu mai aproape de 100 de kilometri de linia frontului, iar depozitele la nivel de corp de armată la distanţe de peste 150 de kilometri”, precizează generalul Oleksii Gromov.

”În plus faţă de lansatoarele multiple de rachete, folosim activ obuze inteligente de calibrul 155 mm, cu elemente de autoghidare spre ţintă, cu ajutorul cărora au fost deja lovite circa 30 de blindate inamice”, potrivit aceluiaşi general. Rusia şi-a folosit intens în ultimele săptămâni supremaţia artileriei şi a reuşit astfel să înainteze treptat în estul Ucrainei, încheind ocuparea regiunii Lugansk. Cu toate acestea, obuzierele şi lansatoarele multiple de rachete primite din Occident au ajutat armata ucraineană să reziste în faţa ofensivei ruse sau să încetinească progresia acesteia.