Home / Administrație / FOTO: Lunca Bradului, poartă spre frumusețile Văii Mureșului Superior

FOTO: Lunca Bradului, poartă spre frumusețile Văii Mureșului Superior

Distribuie

Printre comunele care au răspuns prezent la cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Văii Mureșului de la Răstolița s-a numărat și Lunca Bradului, loc încărcat de frumuseți naturale deosebite, completate fericit de tradițiile și obiceiurile specifice zonei de munte. Gazdă primitoare la căsuța alegorică a comunei Lunca Bradului ne-a fost Alexandru Bexa, aflat în premieră la festival în postura de primar al comunei Lunca Bradului.

„Este o nouă experiență pentru mine din punct de vedere al posturii în care mă aflu la festival. E primul an în care particip la Festivalul Văii Mureșului în postura de primar al comunei Lunca Bradului. La fel, este primul an după pandemie în care neam adunat mai multe comunități ale Văii Mureșului Superior. Mi se pare normal ca și Lunca Bradului să facă parte din acest nucleu. Dacă geografic suntem cuprinși aici, la fel și în ce privește păstrarea acestui festival. Era absolut normal să fim și noi prezenți. Așa că nu am stat pe gânduri, am adunat mai mulți localnici care să ne ajute cu diverse obiecte vechi, lucruri de prin case, lucruri care să reflecte tradițiile existente în comuna Lunca Bradului. De asemenea, uneltele vechi, parte din istoria comunei în ce privește ocupațiile oamenilor din această zonă de-a lungul timpului. Toate acestea au fost expuse la loc de cinste la casa alegorică a comunei Lunca Bradului”, ne-a declarat Alexandru Bexa, primarul comunei Lunca Bradului.

Prelucrarea lemnului, la loc de cinste

Despre obiectele vechi expuse în casa alegorică Lunca Bradului ne-a povestit mai pe îndelete Petru Mihai Bocancea, consilier local din comuna Lunca Bradului.

„În prima încăpere a casei alegorice Lunca Bradului avem expuse câteva scule care se foloseau la prelucrarea lemnului, la tăiatul lemnului la pădure, în special în dulgherie și tâmplărie. Avem o rașpă cum îi spunem noi, cuțâtoaie cu care se decojea lemnul pentru a avea un aspect mai plăcut în casă. Avem expus un fierăstrău foarte vechi cu care se crepau lemnele pentru scândură. Se punea bușteanul în picioare, se urcau oamenii pe niște capre și așa îl foloseau. Avem de asemenea un țapin care se folosea la corhănit, cum îi spunem la noi în zonă, atunci când dai lemnul la vale de pe coastă, unde nu ai acces cu vreun utilaj sau caii. Nu lipsește securea, burghiul, unelete extrem de folosite. Noi copiii foloseam burghiul la paltin, pentru must, în perioada primăverii. Furam burghiul de la tata sau de la bunicu și foloseam acest burghiu la mesteacăn sau paltin, pentru a putea gusta siropul din acest arbori, extrem de indicat pentru stomac, pentru imunitate în general. Colecția de obiecte vechi mai cuprinde covata din lemn, de asemenea prelucrată tot cu scule specifice, un horog care ajută la tragerea mai ușor a lemnelor și la îndreptarea lor, un ciubăr, un zdrobitor de struguri foarte vechi, cu axele făcute din lemn la care se lucra exclusiv manual. De asemenea, coarnele ce cerb nu au cum să lipsească. Cetățenii din comuna Lunca Bradului mai merg primăvara la munte să caute coarne de cerb, ele fiind folosite în casă pentru diverse lucruri, inclusiv cu rol decorativ. Mai avem un tablou din Lunca Bradului în care este prezentat istoricul localității însoțit de fotografii vechi care prezintă diferite obiceiuri specifice localității Lunca Bradului. Apar în aceste imagini tunelul de la Sălard, tot felul de case vechi, și o poză foarte interesantă cu fosta moară de pe Valea Ilvei care acum nu mai există. Pereții au mai fost împodobiți cu icoane, păretare și alte obiecte vechi”, a povestit Petru Mihai Bocancea.

O parte din aceste obiecte se mai folosesc și în prezent, securea, țapina, horogu, cuțâtoaiele se regăsesc în arsenalul celor care lucrează cu lemnul. „Sunt obiecte care atestă ocupațiile specifice comunei Lunca Bradului oe care, ar fi bine dacă ar fi cunoscute și de către cei mai tineri, să șie ce reprezentau ele dar mai ales cât aport aducea în viața omului din zona noastră. Din păcate tinerii merg mai mult spre internet și spre cu totul alte lucruri care au la bază tehnologii mult mai moderne. E bine dacă ar stârni măcar curiozitatea celor tineri, să vină să ne întrebe de ele. Tradițiile, meșteșugurile sunt pe cale de dispariție multe dintre ele și ar fi păcat ca ele să se piardă. În spatele fiecărui obiect expus există o poveste, iar în spatele fiecărei povești este un suflet de om care merită cunoscut, apreciat și pus în valoare”, a afirmat Petru Mihai Bocancea.

Ansamblul ”Brădulețul”, pe scenă

Oferta artistică a comunei Lunca Bradului la ediția din acest an a festivalului a cuprins atât reprezentanți ai cântecului popular, soliștii Andreea Petruț, Andrei Istvan, Denisa Alungulesei, cât și exponenți ai dansului popular, respectiv Ansamblul ”Brădulețul” coordonat de Cristina Moldovan. „Ansamblul ”Brădulețul” a luat ființă în urmă cu 13 ani, înființat în 2009, în timpul în care primarul comunei Lunca Bradului era Petrică Teslovan. Suntem în momentul de față la cea de a patra generație de dansatori. La început, ansamblul a avut în componență un număr de 90 de copii. În prezent în cadrul ansamblului sunt trei grupe de dansatori cu vârste cuprinse între 4 și 19 ani. Toate aceste trei grupe au urcat pe scena Festivalului Văii Mureșului unde au încântat publicul cu un program de aproximativ 60 de minute, care a cuprins o suită de jocuri de pe Mureș, un joc din Crihalma, iar cei mai mici au avut jocul Alunelu. Este extrem de important ca acești copii să fie educați în acest spirit al tradițiilor populare, al portului, cântecului și dansului popular. Educația pornește în primul rând de acasă, de la părinți, apoi de la școală unde educația vine aprofundată și mai mult”, a precizat Cristina Moldovan.

Punerea în valoare a cadrului natural

Nu trebuie neglijată preocuparea celor din Lunca Bradului pentru obținerea statututului de stațiune turistică de interes local, casa alegorică Lunca Bradului fiind doar o mostră din ceea ce pot turiștii să vadă la fața locului, la nivelul comunei Lunca Bradului.

bsh

„Un om care vine în Lunca Bradului de regulă vine pentru frumusețile naturale existente în comuna noastră, pentru aerul extrem de curat și pentru peisajele minunate, la fel ca și cel de aici din Răstolița. Așa se explică faptul că la nivel de Lunca Bradului avem undeva la 900 de case de vacanță construite, iar cei care vin în zona noastră au ca principal scop relaxarea. Legat de acest demers privind statutul de stațiune turistică de interes local, va fi nevoie să ieșim în față cu frumusețile care le avem, inclusiv aici la Festivalul Văii Mureșului. Principala problemă pe care un turist o caută când ajunge în zonă sunt locurile de cazare. În prezent, cum avem specificat și în documentația privind statutul de stațiune turistică de interes local, avem undeva la 300 de locuri de cazare omologate, pe lângă casele de vacanță care pot fi închiriate. Al doilea aspect legat de turiștii care vin la noi, sunt locurile care pot fi vizitate. Har Domnului sunt astfel de locuri doar că nu sunt puse în valoare. Am început anumite demersuri pentru a scoate în evidență aceste obiective, inclusiv căile de access către aceste obiective și totodată informații despre aceste obiective turistice care merită să fie cunoscute, dar mai ales puse în valoare”, a menționat primarul Alexandru Bexa.

Alin ZAHARIE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Investiție pentru un Reghin mai curat

Distribuie Întruniți într-o ședință de urgență în regim de îndată, consilierii reghineni au aprobat joi, …