Focuri în Joia Mare pentru sufletele celor plecaţi

13 aprilie 2023

Tradiţia poate fi regăsită în satele comunei Sânpetru de Câmpie. Focurile ritualice se aprind din vreascurile rezultate după toaletarea pomilor fructiferi, existând credinţa că acum sufletele celor adormiţi au nevoie de căldură fiindcă se întorc acasă să sărbătorească Învierea Domnului alături de cei rămaşi şi că vor rămâne alături de familii până la Rusalii, la Pogorârea Sfântului Duh.

„Se spune că aceste focuri ar simboliza de fapt focurile torţelor cu care soldaţii romani, ghidaţi de Iuda, au venit să îl prindă pe Iisus în Grădina Gheţimanii. Unii spun că sunt focurile din Grădina Gheţimanii la care se încălzeau ucenicii Lui, iar alţi specialişti avansează teoria conform căreia, Paştele este moment de comuniune între cele două lumi: văzută şi nevăzută. Focurile ar fi de fapt un ajutor pentru sufletele morţilor, care vin să sărbătorească Paştile cu cei vii, iar focul ar încălzi aceste suflete”, a declarat presei profesorul Mihai Teodor Naşca, un pasionat culegător de folclor din zona de câmpie a judeţului Mureş.

În vechime, ne spune Mihai, pe lângă foc, femeile aveau şi o găleată de apă sau o bucată de pâine, ca oaspeţii de dincolo să fie aşteptaţi aşa cum se cuvine. El mai spune că Săptămâna Mare are un caracter aparte în perioada Postului Mare deoarece stă sub semnul curăţeniei şi a tăcerii.

„Mai mult decât în perioada anterioară a postului, în ultimele zile ale sale lumea îmbracă cu preponderenţă hainele negre, specifice doliului şi adoptă un comportament marcat de linişte. Ţin minte cum în această perioadă îl auzeam pe tata spunând: `Tu Tie (Nastasie), mă duc la vecinul cutare să mă împac ca să pot lua sfintele Paşti sau să mă pot spovedi, că ne-a prinde sărbătorile sfădiţi şi alea nu îs sărbători cu cigneală (tihnă, n.r.) !`. Exista un soi de comportament bine impregnat în conştiinţă, că postul fără dragostea aproapelui e fără sens. De Paşti nu trebuia să fii mâniat pe nimeni şi nici supărat pe nimeni”, ne-a relatat Mihai. (A.C.)