Solicitare făcută de 37 de asociaţii ale magistraţilor din Europa Administratie
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 297 Vizualizări

Solicitare făcută de 37 de asociaţii ale magistraţilor din Europa

37 de asociaţii ale magistraţilor din Europa au solicitat unanim autorităţilor române să nu pună în practică proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, avertizând că acesta reprezintă o amenințare la adresa independenței sistemului judiciar și a statului de drept

Asociaţia Europeană a Judecătorilor (EAJ) a adoptat, în unanimitate, în data de 2.06.2023, o rezoluţie prin care a luat act de faptul că proiectul de lege din România, privind pensia de serviciu a judecătorilor, modifică în mod dramatic și negativ procedura, condițiile de acordare și cuantumul pensiilor de serviciu ale judecătorilor.

Rezoluţia a fost adoptată în cadrul Reuniunii Asociaţiei Europene a Judecătorilor (EAJ) – Grup regional al Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor (IAJ) – care a avut loc la Atena (1–3.06.2023), la Reuniune fiind prezent şi preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor (IAJ), domnul José Igreja Matos. Rezoluţia a fost votată în unanimitate de cele 37 de asociații profesionale ale magistraților prezente.

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), care este membră a Asociaţiei Europene a Judecătorilor (EAJ) din anul 1994, a participat la reuniune, prin jud. Andreea Ciucă, preşedinte, şi jud. (pens.) Viorica Costiniu, preşedinte de onoare. Anterior reuniunii, AMR a trimis Asociaţiei Europene a Judecătorilor o scrisoare deschisă în care a prezentat propunerile acestui proiect de lege, comparativ cu principiile europene ce guvernează statutul judecătorilor. În cadrul reuniunii, AMR şi-a susţinut punctul de vedere, concret fundamentat, exprimat în scrisoarea deschisă şi a cerut Asociaţiei Europene a Judecătorilor adoptarea unui document prin care să solicite autorităţilor române să nu pună în practică proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.

AMR a evidenţiat, în esenţă, următoarele aspecte:

  • Noile Legi ale Justiţiei au intrat în vigoare la 16.12.2022, cu menţiunea că, după dezbateri în cele două Camere ale Parlamentului, au fost votate prevederi similare celor din Legea anterioară (din anul 2004), referitor la pensia de serviciu a magistraţilor. Însă, după numai 3 zile de la intrarea în vigoare a noilor legi, s-a trimis Consiliului Superior al Magistraturii proiectul legii privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, prin care se modifică acut procedura, condiţiile de acordare şi cuantumul pensiei de serviciu. Faptul că acest proiect de lege pune serioase probleme de neconstituţionalitate rezultă atât în Avizul Consiliului Legislativ din 28.12.2022, cât şi din Adresa Ministerului Justiţiei din 23.12.2022, transmisă Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.
  • Înregistrarea la Senat a proiectului Legii privind modificarea pensiilor de serviciu (L4/2023) a constituit un element de instabilitate, prin raportare la „speranţa legitimă”, concretizată în principiul propriu oricărui stat de drept, privind supremaţia legii. Această instabilitate a determinat un val de pensionări ce afectează serios sistemul judiciar. Gravitatea situaţiei este probată prin faptul că, dacă în perioada iulie 2019–ianuarie 2023, adică în decursul a 43 de luni, au fost eliberaţi din funcţie, prin pensionare, 654 de magistraţi, în doar 3 luni după înregistrarea proiectului de lege la Senat au depus cereri de pensionare 335 magistraţi, iar valul de pensionări continuă să se amplifice.
  • AMR a făcut o serie de demersuri concrete, repetate şi punctual fundamentate pentru respectarea statutului magistraţilor şi independenţei justiţiei – incluzând şi independenţa financiară. Cu ocazia dialogului avut cu preşedintele Camerei Deputaţilor (cameră decizională cu privire la acest proiect de lege), în luna aprilie 2023, acesta a susţinut că măsurile ce vor fi adoptate vor ţine seama de necesitatea asigurării resurselor umane în sistemul judiciar. Cu alte cuvinte, am fost încredinţaţi că proiectul de lege nu va fi adoptat într-o formă care să determine continuarea părăsirii sistemului judiciar de către judecători.
  • Însă, din păcate, în 29 mai a.c. a avut loc o escaladare a situaţiei care a creat o stare de vădită tensiune în sistemul judiciar. Mai exact, au fost lansate în spaţiul public schimbări intempestive aduse proiectului de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, care ar urma să fie adoptate în termen scurt. Astfel cum AMR, UNJR, AJADO şi APR au arătat în comunicatul de presă din 30.05.2023, modificările intempestive aduse acestui proiect de lege echivalează cu „sinuciderea asistată” a unui sistem aflat deja în cea mai gravă criză de personal.    Instanțele sunt depopulate, în prezent 1.129 de posturi de judecător fiind vacante, unele dintre instanţe desfăşurându-şi activitatea cu mai mult de jumătate din personal lipsă. Tot surplusul de dosare este gestionat prin eforturi suplimentare de către judecătorii care încă sunt în activitate. Consecințele suprasolicitării şi aglomerării cu dosare, ce se soldează cu creșterea termenelor de soluționare a cauzelor şi cu scăderea calității actului de justiție, vor fi, în final, suportate de cetățenii români.
  • Desconsiderarea justiției, negocierea acesteia la masa politică, șubrezirea vădită a statutului magistraţilor au condus la plecări masive din sistem. Acestea sunt corelate cu scăderea profesionalismului candidaților la concursurile de admitere în magistratură. Aşa s-a ajuns ca, de exemplu, din cele 580 locuri scoase la concurs în anul 2022, să rămână neocupate 141 de locuri, adică aproape 25%, chiar în condiţiile în care nota minimă de intrare a scăzut la șase.

În Rezoluţia adoptată, Asociația Europeană a Judecătorilor (EAJ) a arătat că, în întâlnirea din 2 iunie 2023, a luat act de un proiect de lege în România privind pensia de serviciu a judecătorilor, care modifică dramatic și negativ procedura, condițiile de acordare și cuantumul pensiilor de serviciu ale judecătorilor.

În acest context, Asociația Europeană a Judecătorilor (EAJ)  a subliniat că ceea ce se propune este incompatibil cu standardele europene și internaționale.

Astfel, articolul 8-3 din Carta Universală a Judecătorului prevede că judecătorul are dreptul la pensie, cu o pensie conformă categoriei sale profesionale. Art. 6.4 din Carta Europeană cu privire la Statutul Judecătorului prevede că judecătorii ar trebui să primească o pensie al cărei nivel trebuie să fie cât mai aproape de nivelul salariului final al acestora, ca judecători. Paragr. 54 din Recomandarea 2010/12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei statuează că ar trebui să existe garanții pentru plata pensiei care ar trebui să fie raportate în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în exerciţiu.

În concluzie, Asociaţia Europeană a Judecătorilor a evidenţiat următoarele: EAJ consideră propunerile de lege ca încălcând aceste principii importante și, prin urmare, ca fiind o amenințare la adresa independența justiției și a statului de drept. EAJ solicită, așadar, autorităților române să se abțină de la punerea în practică a unor astfel de propuneri.

Această rezoluție confirmă, prin vocea celor 37 asociațiile naționale membre EAJ, ceea ce AMR a susținut în mod constant: proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților încalcă independenţa justiției, pune în pericol grav funcționarea sistemului judiciar și, prin aceasta, afectează dreptul cetățenilor la un proces echitabil.

(Comunicat de presă, Asociația Magistraților din România / Foto: https://depositphotos.com/home.html )

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Citește și:

Recomandari







Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE