FOTO/VIDEO: În spatele exponatelor: secretele lăzi de tip casone de la 1700

Ați văzut vreodată o ladă? Pariez că vi se pare foarte ciudată întrebarea mea, dar sunt convinsă că aţi trecut de multe ori pe lângă diverse obiecte expuse în expoziţiile Muzeului Judeţean Mureş (MJM) fără să le daţi o importanţă deosebită. De câte ori v-aţi gândit oare că, în spatele unui obiect aparent banal se află o întreagă poveste şi o muncă aproape titanică depusă de o întreagă echipă de specialişti.

Muzeul de Istorie şi Arheologie găzduieşte, în Cetatea Târgu-Mureş, expoziţia „Oraşul Întărit” care prezintă viaţa oraşului din secolul XVII, un secol important pentru evoluţia acestuia. Unul dintre obiectele pregătite pentru această expoziţie este o ladă, aparent de zestre, deosebită prin pictura pe care o prezintă.

Am stat de vorbă cu Raluca Dumitrescu, şef laborator Restaurare şi Conservare în cadrul MJM, pentru a afla cum ajunge un astfel de obiect într-o expoziţie.

„Avem aici un obiect, o ladă de zestre s-ar spune, deși după trăsăturile stilistice, după modul de execuție se vede că este o ladă, poate cu un rol mai amplu, este foarte bogat decorată în stil renascentist. Se poate să fi fost chiar pentru mediul religios, pentru biserici. Din păcate unora dintre piese li se pierde contextul de unde au provenit, ele putând fi vândute cumpărate de mai multe ori. De exemplu această ladă a fost achiziționată în 2020 de la un colecționar și nu știm acest colecționar la rândul lui de unde a luat-o, de unde a achiziționat-o. Poate că s-a plimbat pe la mai mulți colecționari, nu știm. Ar fi fost ideal să știm dacă provine dintr-o biserică sau dintr-o familie, poate o familie nobiliară pentru că este o piesă deosebită”, aşa şi-a început Raluca Dumitrescu explicaţiile.

Lada este de tip casone şi pictura originală se păstrează încă într-o proporţie semnificativă. Echipa MJM derulează încă cercetări istorice şi analize de pigmenţi pentru a stabili cât de exact posibil vechimea şi provenienţa obiectului. Ceea ce este clar este că trăsăturile stilistice ale desenului sunt specifice Renaşterii.   

„Sunt trăsături stilistice foarte specifice Renașterii, colonete în relief, decorul cu dinte de fierăstrău, decorul cromatic, elementele decorative toate trimit în această direcție, frunza și floarea de acant care este un element încă din antichitate, preluat și de renascentiști, motivul solzilor, ș.a.m.d.”, a mai explicat reprezentanta Muzeului.

Sertar secret pentru valori

La începutul secolului XVIII nu oricine şi-ar fi permis un astfel de obiect, mai ales că lada posedă şi un compartiment secret în care a fost găsită şi o hârtie care conţinea o listă de monede.

„Dacă ne uităm de sus și lada este plină cu diverse obiecte, nu se poate observa că undeva în spate dacă culisăm o etajeră este un raft secret, este un raft ascuns, este mai îngust și este acoperit de un panou care culisează. Aceste sertărașe erau folosite pentru păstrarea valorilor deci foarte probabil că a aparținut unei familii de nobili sau poate chiar din mediul religios să provină. În acest sertar era o hârtiuță, o notiță, nu știu exact din ce perioadă datează acel mic inventar, dar este clar că la un moment dat a conținut 33 de monede din bronz, creițari, polture și groși, care au circulat în epocă”, a mai spus Raluca Dumitrescu.  

Intervenţii cu aracet, dar pictura originală s-a păstrat

Restauratorii MJM au derulat cercetări ample ale obiectului, atât sub aspectul cromatic, al pigmenților, cât şi al elementelor folosite la realizarea decorului pictat. Aceştia au analizat şi intervenţiile făcute de-a lungul timpului, unele dintre acestea fiind destul de dure.

„Apar intervenții făcute în timp, unii n-au fost chiar restauratori, sunt poate intervenții chiar mai vechi, când nu exista această meserie foarte clar delimitată. Au fost intervenții nu foarte adecvate, de exemplu, au fost, au fost la un moment dat făcute consolidări, probabil că aceste elemente s-au desprins și au fost fixate adeziv cu un adeziv nu foarte sănătos. În mod normal în tehnica originală de realizare se foloseau cleiurile animale, dar cineva a folosit un aracet. Este clar că este o intervenție mai recentă și la o analiză în lumina ultravioletă, se vede foarte clar că nu a lucrat deloc îngrijit, am găsit o mulțime de strop de aracet, parcă cineva i-a făcut duș cu aracet. Din păcate au fost foarte greu de înlăturat acești stropi de aracet”, a spus restauratoarea.

Din fericire nu s-a intervenit asupra stratului pictural. „La o analiză cu infraroșu, analiză care arată în profunzime stratul pictural, dacă este un desen pregătitor sau dacă sunt mai multe straturi de pictură, de exemplu, poate să fie chiar o cu totul altă pictură dedesubt dacă s-a intervenit în timp, dar din fericire nu am găsit astfel de intervenții. Deci stratul pictural este cel original. Ne-am asigurat că nu este ceva făcut ulterior, dar se vede și și cu ochiul liber că este cel original și putem să lucrăm liniștiți cu conștiința faptului că nu stricăm nimic, că nu este nimic neautentic care trebuie înlăturat bine”, a mai spus Raluca Dumitrescu.

Mai multe secrete ale acestui obiect le puteţi afla urmărind materialul video realizat de echipa Zi de Zi:

Sanda VIŢELAR

Video: Alin PETRE