Home / Invatamant / „Prezumția de nevinovăție”, tema principală de Ziua Constituției României la UMFST

„Prezumția de nevinovăție”, tema principală de Ziua Constituției României la UMFST

Distribuie

Vineri, 8 decembrie, cu ocazia Zilei Constituției României, Asociația „Îmbrățișează-mă” a pregătit un eveniment deosebit pentru a marca acestă zi de sărbătoare, eveniment organizat în parteneriat cu UMFST Târgu-Mureș-Facultatea de Economie și Drept. Astfel că, începând cu ora 10:00, organizatorii i-au așteptat pe doritori, în Aula „Tudor Drăganu” din cadrul Facultății de Drept și Economie, la Conferința cu tema „Prezumția de nevinovăție”, unde, invitații speciali au abordat această temă din perspectiva tuturor celor trei funcții procesuale: acuzare, reprezentată prin procuror (pensionar) Daniel Oltean, apărare, reprezentată prin avocat Robert Roșu și judecată, reprezentată prin judecător Dana Gîrbovan.

„Constituția contribuie la consolidarea unității naționale”

Cea care a deschis conferința cu tema „Prezumția de nevinovăție” a fost președintele Asociației „Îmbrățișează-mă”, Natalia Roman, unul dintre organizatorii evenimentului dedicat Zilei Constituției României, care a început prin a prezenta activitatea asociației pe care o reprezintă, introducând ulterior și o explicație a importanței Zilei Constituției României în societatea noastră democratică.

Încep prin a spune că mă bucur că suntem toți împreună. Eu sunt aici în calitatea de președinte al Asociației „Îmbrățișează-mă”, o asociație care în decursul acestui an (2023) a început un proiect amplu dedicat copiilor și tinerilor. Este vorba de proiectul „Împreună pentru tineri” pe car el-am desfășurat până acum în parteneriat cu UMFST Târgu Mureș și în cadrul căruia am organizat, deja, două conferințe dedicate educației. Vom continua cu aceste tipuri de proiecte pentru tineri, iar conferința de astăzi este unul dintre acestea. Discuția pe care o vom porni astăzi se desfășoară într-o zi foarte importantă pentru cei aflați aici. Potrivit Legii 120 din 8 decembrie 1985, este proclamată data de 8 decembrie ca Ziua Constituției României. Legea prevede obligația pentru autoritățile și instituțiile publice de a arbora Drapelul României și de a organiza evenimente culturale și manifestări științifice consacrate dezvoltării democrației instituționale în țara noastră. De ce este așa de importantă Constituția României, poate vă întrebați, încât să primească o recunoaștere și o cinstire la nivel național? Ei bine, Dimitrie Gustiv vorbea despre faptul că o constituție este „opera națională a unui popor, care reflectă experiența socială specifică acelui popor, dar și tradițiile și aspirațiile lui, valorile și virtuțile, dar și pe cele generale ale umanității. Pe baza acestora se clădește infrastructura instituțională, se stabilesc reguli de conduită socială și sunt consacrate drepturile și libertățile individuale”. Constituția contribuie, așadar, la consolidarea unității naționale. Nu din întâmplare am ales dintre principiile constituționale cel al prezumției de nevinovăție pentru a-l aduce astăzi în dezbatere publică în fața dumneavoastră. Pentru că prezumția de nevinovăție este strâns legată de dreptul la apărare dar și la găsirea adevărului”, a explicat Natalia Roman în introducere.

Ulterior, președintele Asociației „Îmbrățișează-mă” i-a prezentat pe cei trei invitați de seamă ai evenimentului, procurorul Daniel Oltean, avocatul Robert Roșu și judecătorul Dana Gîrbovan.

Pentru a înțelege cu adevărat această temă, am adus în fața dumneavoastră trei specialiști remarcabili, specialiști în domeniu, dar și oameni de mare caracter. Tema va fi abordată din perspectiva tuturor celor trei funcții procesuale: acuzare, reprezentată prin procuror (pensionar) Daniel Oltean, apărare, reprezentată prin avocat Robert Roșu și judecată, reprezentată prin judecător Dana Gîrbovan”, a continuat aceasta.

„Mai bine lași să scape un om care a greșit, decât să pedepsești un om nevinovat”

Judecătorul Dana Gîrbovan a fost cea care a luat cuvântul, vorbind despre esența și începuturile prezumției de nevinovăție și explicând despre adevărata valoare a acesteia. Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca și a Institutului Național al Magistraturii, Dana Gîrbovan și-a început cariera ca și judecător stagiar la Judecătoria Zalău în anul 2001, promovând la Tribunalul Bihor în anul 2006, iar în anul 2008 a promovat la Curtea de Apel Cluj-Napoca al cărei președinte este în prezent. În anul 2007 a fondat Uniunea Națională a Judecătorilor din România, a cărei președinte este și în ziua de astăzi. Ea este o prezență constantă în spațiu public prin numeroasele sale apariții în cadrul interviurilor lansate de presă, interviuri prin care a promovat și a apărat independența justiției și drepturile și libertățile fundamentale ale omului, fiind o voce puternică și respectată din zona justiției.

Prezumția de nevinovăție este sfântă, pentru că în lipsa acesteia nimeni nu ar mai avea nicio șansă în fața forței statului. Așa gândeau sovieticii, nu există oameni nevinovați, ci doar oameni de care nu ne-am ocupat suficient”, a subliniat aceasta cu ani în urmă, în cadrul unei declarații publice.

Constituția este legea fundamentală a unui stat, de aceea, de ziua Națională a Constituției este imperios necesar să înțelegem tocmai conceptul de lege fundamentală a statului. Prima valoare apărată de Constituție este demnitatea umană. Iar prezumția de nevinovăție este o componentă esențială a demnității umane. Sunt sute de articole pe tema aceasta, însă, dând la o parte această avalanșă de informații legate de prezumția de nevinovăție, aș vrea să înțelegeți, pentru început, altceva, și anume: care este fundamentul acesteia. Din punct de vedere juridic aplicând criteriul binelui și al echității, ce dau definiția dreptului, cum ar trebui să privim un om individual și cum ar trebui să fie privit el de către stat și de către societate? Ca fiind bun, sau rău? Aceasta este întrebarea simplă la care trebuie să răspundeți. Și încep prin a vă spune că oamenii, în fundamentul său, trebuie din principiu să fie priviți ca fiind buni. Dacă presupunem din start că un om este rău, toată ideea de umanitate dispare și odată cu ea și fundamentele justiției. Umanitatea întreagă a fost formată din doi oameni, Adam și Eva, dacă ar fi să ne transpunem în firul narativ creștin. Evreii spunând că „cel ce salvează un om, salvează umanitatea întreagă, iar cel care ucide un om, ucide o lume”. Pentru că omul nu era privit drept un individ singular, ci drept toate generațiile care al putea să-l succeadă. Vă spun aceste lucruri pentru a înțelege de unde a pornit ideea de prezumție de nevinovăție. Ceea ce înseamnă că, mai bine lași să scape un om care a greșit, decât să pedepsești un om nevinovat”, li s-a adresat judecătoarea celor prezenți, mai cu seamă studenților Facultății de Drept.

„Avocatul trebuie să susțină prezumția de nevinovăție până la finalul cazului”

Cel de-al doilea vorbitor a fost avocatul Robert Roșu, avocat pledant, cu o bogată experiență în fața curților naționale și internaționale, specializat în Drept Comercial, Contencios Administrativ, Concurență, Dreptul Muncii, Proprietate Intelectuală, Contencios Fiscal și Procedură de Executare silită și insolvență. De asemenea a ocupat un loc la Baroul din București din anul 2000. Acesta a vorbit despre prezumția de nevinovăție din perspectiva avocatului, adresăndu-se în mod direct studenților aflați în sală. Avocatul le-a explicat acestora cât de importantă este prezumția de nevinovăție în momentul în care te afli în postura avocatului, cel care trebuie, de altfel, să susțină această prezumție până la finalizarea cazului pe care îl reprezintă.

Robert Roșu a fost în trecut condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”, executând aproape un an în regim de detenție, după care a fost achitat definitiv și despăgubit pentru condamnare abuzivă. Avocatul a spus în trecut că „nu există vreo tiranie mai crudă decât cea care este perpetuată sub scutul legii și în numele justiției”.

Daniel Oltean, fost procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Târgu Mureș a încheiat conferința despre prezumția de nevinovăție în calitate de „acuzator”. Acesta le-a vorbit celor prezenți despre cât de importante sunt dovezile înainte de a acuza pe cineva, tocmai pentru a nu distorsiona prezumția de nevinovăție a celui vizat de acuzare. Dramaturg, de asemenea, fostul procuror DIICOT a rupt firul serios al tematicii intervenind cu umorul lui caracteristic în timpul discursului său.

Daniel Nicolae Oltean s-a născut în anul 1974 la Târgu Mureș și este absolvent al Facultății de Drept și Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, dar și de Teatrologie și scriere dramatică la Universitatea de Arte din Târgu Mureș, iar din 1996 și până la începutul anului trecut a fost procuror DIICOT în Târgu Mureș. Procurorul mureșean a câștigat, în urmă cu șase ani, la Gala UNITER, distincția „Cea mai bună piesă românească a anului 2017” pentru piesa „50 de secunde”.

Lorena PINTILIE

Foto: Diana CĂRBUREAN


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Ședință extraordinară la Consiliul Județean Mureș

Distribuie                                   DISPOZIŢIA NR.54 din 23 februarie 2024 privind convocarea Consiliului Judeţean Mureş în şedinţă …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.