Recurs la memorie. 75 de ani de la scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite, Greco-Catolice

Biserica Parohiei „Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Reghin a găzduit duminică, 10 decembrie colocviul comemorativ intitulat „75 de ani de la izbucnirea  prigoanei împotriva Bisericii Române Unite”, eveniment organizat de Protopopiatul Român Unit, Greco-Catolic Reghin și Despărțământul Reghin al Astrei.

„Ne bucurăm că suntem aici împreună, cleri și laici, deși tema întâlnirii noastre de astăzi nu este una neapărat una fericită. Nu ne bucurăm că Biserica Greco-Catolică din România a fost desfințată, că persecuția a frânt destine iar  preoți, călugări și credincioși au avut de suferit. Însă, nu se putea ca aici la Reghin  să nu ne aducem aminte de evenimentele petrecute în toamna anului 1948. Atunci, Reghinul a fost unul dintre centrele de rezistență ale credinței. Aici a activat în perioada de persecuție ca protopop, episcop și cardinal, Alexandru Todea, precum și protopopul Ioan Roșca. De asemenea au fost mulți preoți printre care părintele Augustin Giurgiu de la Băița, precum și preotese precum doamna Chiciudean de la Băița dar și mulți credincioși printre care Ana Macarie și Valerica Moldovan. Aici la Reghin au fost hirotoniți clandestin un număr de 50 de preoți în cei 50 de ani de persecuțuie”, a precizat conf. univ. dr. Anton Rus, Universitatea ”Babeș Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Teologie Greco-Catolică Blaj, moderatorul evenimentului.

La rândul său, președintele Despărțământului Reghin al Astrei, av. Stelian Doru Cătană a subliniat menirea comună a Bisericii Române unite și Asociațiunea ASTRA pentru emanciparea, progresul și modernizarea comunităților românești din Transilvania.

„În acest moment sacru, ne adunăm cu inima plină de recunoștință și respect pentru a celebra legătură profundă dintre Biserica Greco-Catolică și Asociațiunea ASTRA în parcursul nostru spiritual și cultural. Astăzi, în sfântul lăcăș al rugăciunii, dorim să reflectăm Ia contribuția deosebită a Bisericii Române Unite în formarea și înălțarea comunității noastre. Încă de Ia înființare, Biserica Greco-Catolică a fost un far al cunoașterii și al spiritului pentru ardelenii noștri. Prin sacrificiile și devotamentul înaintașilor, conștiința natională a românilor ardeleni a fost modelată și îmbogățită, dând naștere unei comunități spirituale și economice emancipate. În 1918, contribuția Bisericilor Unite Ia Marea Unire a fost de o importanță covârșitoare. Alături de alte instituții, Biserica Greco-Catolică s-a angajat într-o luptă susținută pentru ridicarea nivelului de trăi și cultural al societății române. Educația, cultură și credință au fost stele călăuzitoare în consolidarea identității noastre naționale. Admirabilul parteneriat dintre Biserica Greco-Catolică și Asociațiunea ASTRA a fost o sursă de inspirație pentru noi toți. Aceste două entități au fost stâlpi ai culturii și educației noastre, contribuind la progresul colectiv și la evoluția noastră ca popor. Să rămânem uniți și să dăruim această moștenire luminată și înălțătoare generațiilor ce vor urmă”, a fost mesajul transmis de președintele ASTRA Reghin,  av. Stelian Doru Cătană.

Perioadă de har și de binecuvântare

Părintele Adrian Lung, Protopop de Reghin/Gheorgheni/Teaca a ales să aducă un omagiu celui care a fost numit „Episcopul tinerilor” în cadrul prelegerii ”Fericitul Episcop Ioan Suciu, Teologia Crucii în scrisori de îndrumare spirituală”.

„E un coloviu comemorativ. Ne amintim în primul rând de ce s-a petrecut acum 75 de ani, dar în același timp o facem cu recunoștință și cu bucurie, privită din perspectiva creștină. Este important să spunem adevărul și o facem fără patimă, fără să acuzăm, nici măcar regimul comunist nu-l acuzăm. În cei 75 de ani într-adevăr este vorba de suferință, dar în același timp, după cum cei șapte episcopi martiri care și-au dat viața pentru credință au spus-o și au repetat-o, unii chiar au și scris-o, cum a fost Cardinalul Iuliu Hosu care a lăsat memoriile în sensul acesta,  a fost o perioadă de suferință  dar pe care au perceput-o mai ales ca o perioadă de har și de binecuvântare, care a întărit oarecum credința lor și credința Bisericii. Este o perioadă de 50 de ani în care s-a încercat desfințarea bisericii, perioadă care a reprezentat o pierdere imensă pentru neamul românesc și evident pentru Biserica Greco-Catolică. Suferința cerne. Observăm acest lucru, dar în același timp, cum spunea Sfântul Tertulian, „sângele martirilor este sămânța creștinilor”, ne permite o revigorare sperăm noi, pentru noi și pentru neam. În toată acestă istorie,  Reghinul a reprezentat  un punct reprezentativ al istoriei Bisericii Greco-Catolice. Nu vorbim doar de istoria relativ recentă, vorbim aici de Petru Maior, protopop greco-catolic de Reghin care a lăsat urme importante în zonă și în conștiința neamului. Evident, figura centrală a Reghinului, Cardinalul Alexandru Todea  care, prin această minunată biserică ne și găzduiește. Este o personalitate de marcă care a făcut legătura dintre episcopii care au murit în închisori și episcopatul actual”, ne-a declarat părintele protopop Adrian Lung.

Laura Stanciu: „V-am invitat la o lecție despre memorie”

Punctul central al evenimentului a fost conferința  ”75 de ani de la scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite, Greco-Catolice” susținută de conf. univ. dr. Laura Stanciu, Facultatea de Istorie și Filologie, Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

„O comemorare de obicei adună la un loc oameni în jurul unor valori în care aceștia cred. Pe lângă aceste lucruri, istoricul are menirea de a face o comemorare invocând fapte istorice așa cum ele s-au petrecut. Altminteri, așa cum am găsit scris în fața unei biblioteci din America: Istoria fără disconfort este propagandă”. Eu nu am venit să fac propagandă, ci voi respecta legea lui Leopold von Ranke și vă voi spune lucrurile așa cum ele s-au întâmplat. Monica Lovinescu spunea că „românii au uitat înainte de a-şi aduce aminte”, iar datoria mea ca istoric este să vă reamintesc niște lucruri, nu să le judec, nu să le calific ci doar să le reamintesc. De ce? Pentru că așa cum spunea Regele Mihai ale cărui vorbe s-au adeverit, „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie.” Prin urmare, v-am invitat la o lecție despre memorie și nu despre istoria de astăzi. O lecție cu adevărat dureroasă petrecută în urmă cu 75 de ani.”, a precizat conf. univ. dr. Laura Stanciu.

Relația dintre stat și biserică gândită și pusă în practică de Stalin în anii 40 în Rusia,  desfințarea bisericilor greco-catolice din zonele de influență sovietică, congresul de la Lvov din 1946 care a consfințit integrarea forțată a Bisericii Greco-Catolice din Ucraina în Biserica Ortodoxă Rusă, tipar aplicat și în cazul Bisericii Greco-Catolice din România, au fost doar câteva momente punctate de conf. univ. dr. Laura Stanciu, evenimente care au prefațat momentele ce aveau să ducă la interzicerea Bisericii Greco-Catolice de către puterea comunistă.

„Din vara lui 1948 și până în toamna aceluiași ani s-au întâmplat tot felul de lucruri. În primul rând, în 17 iulie a fost emis Decretul 151 care denunța ce era mai rău pentru statul comunist, tratatul încheiat de statul român, de Guvernul  Iuliu Maniu cu Sfântul Scaun, cu Vatican.Pe 3 august 1948 urma să vină un alt moment, Decretul 175 prin care erau desfințate școlile confesionale, iar pe 4 august 1948 se ratifica Legea Cultelor, decretul de tristă amintire cu numărul 177. Acesta instituia și garanta libertatea conștiinței și libertatea religioasă pe tot cuprinsul țării. Prin urmare, tot ce s-a întâmplat după data de 4 august 1948, chiar și din punctul de vedere al statului comunist a fost ILEGAL, a fost prin încărcarea legii. Același decret mai constituia o nenorocire, așa numiții împuterniciți pentru credință care din erau trimiși în toate episcopiile, indiferent de confesiune, care îi supravegheau pe preoți și fără acceptul lor nu se putea face nimic în nicio parohie”, a spus conf. univ. dr. Laura Stanciu.

Recursul la memoria anului 1948 a continuat cu momentul 1 octombrie de la Cluj.

„Pentru noi greco-catolicii, toamna lui 1948 nu a venit cu rod, a venit cu jertfă pentru că la 1 octombrie la Cluj, într-o sală de sport au fost strânși mai mulți preoți și episcopi pentru a renunța la biserica greco-catolică și pentru a reveni la biserica ortodoxă. Au fost forțați să semneze un act de rupere de Biserica Romei. Acest număr de 36 de preoți care au fost aduși la acest moment se dorea a fi o replica la ceea ce se întâmplase la 1698 odată cu unirea bisericii românești din Transilvania cu Biserica Romei. A doua zi la Blaj, episcopul tinerilor, Ioan Suciu a spus celebrele cuvinte: Pentru noi, pentru biserica noastră începe Vinerea Mare”, a spus istoricul Laura Stanciu.

Startul prigoanei

„În nopțile de 27 și 29 octombrie 1948 a fost arestat  întreg Sinodul Bisericii Greco-Catolice. Au început cu Episcopul Ioan Suciu pe care l-au ridicat de la Blaj, apoi dus la Sibiu și apoi la București, acolo unde au fost aduși și ceilalți episcopi martiri, Iuliu Hosu, Valeriu Traian Frențiu, Alexandru Rusu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu. La 1 decembrie 1948, când a fost ratificat celebrul „decret fără de lege” 358, Biserica Greco-Catolică din România număra 1.500.000 de credincioși, circa 1.700 de preoți, ceea ce în procemte reprezenta 31 % din populația Transilvaniei și 7,2 la sută din cea a României. În prezent, conform recensământului din anul 2022 reprezentăm 0,72 % din populația României”, a spus cu tristețe Laura Stanciu.

În cadrul evenimentului au fost prezentate albumul și cartea „Geniul greco-catolic românesc” semnată de Cristian Bădiliță și Laura Stanciu, lucrări apărure la Editura Vremea. „Am încercat cât mi-a stat în putere să scriu ”Sine ira et studio” (fără ură şi părtinire) despre ce s-a întâmplat cu Biserica Greco-Catolică punând-o și păstrând-o în contextul politic și ideologic al vremii. În carte veți găsi felul în care Reghinul nu a stins lumina credinței greco-catolice aici niciodată. La loc de cinste este Cardinalul Alexandru Todea. A fost  un personaj esențial  pentru faptul că noi ne-am întâlnit astăzi aici la Reghin. Nu pentru că a pus piatra de temelie a acestei frumoase biserici, el realmente a asigurat continuitatea Bisericii Greco-Catolice de la acel decret „fără de lege” din 1 decembrie 1948 până în 25 decembrie 1989 când l-am văzut cu ochii mei liturghisind la statuia lui Petru Maior. Pentru mine, la acel 25 decembrie 1989 a întinerit lumina, vorba unui poet. Mi-am dat seama că suntem mulți, pentru că nu știam la acel moment câți greco-catolici suntem, nici măcar  în Reghin. Mi-am dat seama atunci că exact ceea ce și-au dorit sovieticii, ceea ce și-au dorit comuniștii noi n-am vrut. Cu ce se diferențiază acești episcopi martiri de ceilalți, pentru că și celelalte biserici au avut parte de martiri, ortodocși, calvini, romano-catolici, inclusiv neoprotestanții? Diferența esențială este că acel decret din 1 decembrie 1948 vroia  desfințarea Bisericii Greco-Catolice.  Cel care s-a opus prin toate formele a fost Alexandru Todea. Să fiți conștienți și mândri de faptul că a fost protopopul dumneavoastră. În acest volum nu puteam să nu vorbesc despre Iuliu Hosu, cel care a făcut Gimnaziul Săsesc la Reghin, de Augustin Maior, inventatorul telefoniei cu fir, de Doina Cornea care, de asemenea a făcut aici Gimnaziul Săsesc. Azi, Sinodul Bisericii Greco-Catolice Române Unite are doi reghineni, pe cel mai vârstnic dintre episcopi, Preasfințitul Virgil Bercea și pe cel mai tânăr, Preasfințitul Cristian Crișan. E  bine să fim conștienți cu toții, de felul în care Biserica Greco-Catolică alături de celelalte biserici ale Transilvaniei au asigurat emanciparea, progresul și modernizarea comunităților române”.”, a subliniat conf. univ. dr. Laura Stanciu.

Alin ZAHARIE