Emma Popovici, elevă din Târnăveni: „Cred cu tărie că dansul, în general, m-a format ca persoană”

Fără artă, lumea noastră ar fi un loc de-a dreptul sec. Muzica, dansul, actoria, pictura, toate acestea contribuie la crearea unei lumi senine, pline de viață. Desigur, nimic nu ar fi posibil fără artiști. Emma Popovici, tânără artistă, ne-a descris călătoria ei până în momentul prezent și speranțele pe care le are pentru viitor.

Reporter: Care sunt pasiunile tale în calitate de artist?

Emma Popovici: De mic copil, mi-a plăcut să dansez. Și, astfel, pe tot parcursul vieții am dansat, această pasiune fiind și un mod de relaxare. De asemenea, o a doua pasiune a mea este muzica, fără de care dansul nu ar exista.

Rep.: De cât timp practici aceste activități?

E.P.: De la vârsta de 4 ani am început să fac dans modern și am practicat acest sport timp de 7 ani. Apoi, de la vârsta de 11 ani am început să fac parte din Ansamblul „Junii Târnavei”. De atunci și până în prezent, practic dansuri populare.

Rep.: Cum ai descoperit iubirea ta pentru aceste activități? Ce te-a motivat să începi practicarea dansurilor și a muzicii?

E.P.: Muzica a fost dintotdeauna o pasiunea de-a mea, dar nu am frecventat niciodată cursuri de canto. Dansul, în schimb, mi-a fost insuflat de către oamenii din jurul meu, mai ales de familie. Totodată, îmi place să cred că această dragoste pentru dans mi-a fost insuflată și genetic.

Rep.: Care a fost cea mai mare provocare cu care te-ai confruntat de-a lungul anilor în aceste domenii?

E.P.: Nu pot să numesc un lucru ca fiind „o provocare grea”. Într-adevăr, au existat multe bătăi de cap cu integrarea în grupurile de dansatori atunci când eram mai micuță, deoarece, cei care aveau mai mulți ani de vechime decât mine, nu mă luau în serios. Cu timpul, însă, acest lucru s-a schimbat datorită faptului că am reușit să-mi arăt calitățile de dansatoare. Alte greutăți anume nu au existat. Totuși, pregătirile pentru diferite spectacole sau festivaluri necesită multă muncă, perseverență, seriozitate și profesionalism, iar chiar dacă aceste lucruri se pot dovedi a fi foarte solicitante, adrenalina din timpul prestației și chiar bucuria de după ne fac să uităm tot ceea ce a fost mai greu.

Rep.: Ai avut parte de sprijinul familiei și al celor din jurul tău de-a lungul călătoriei?

E.P.: Familia a fost suportul meu principal în toate activitățile la care am participat, în general, dar mai ales la cele legate de ansamblu. Atât material, cât și moral, am fost mereu susținută de toți cei dragi.

Rep.: Cum îți afectează aceste activități viața de zi cu zi? Este greu să jonglezi cu școala și activitățiile extracurriculare?

E.P.: Încercând să mă ocup de școală, cât și de activitățile care îmi fac plăcere, am nevoie de o organizare a timpul foarte meticuloasă. Dacă reușesc să mă organizez bine, atunci nu pot apărea probleme. Este perfect normal să existe momente în care nu poți să le faci pe toate, iar atunci trebuie să alegi, dar în cazul meu aceste momente sunt rare.

Rep.: Crezi că aceste pasiuni te-au ajutat să devii persoana care ești în acest moment?

E.P.: Cred cu tărie că dansul, în general, m-a format ca persoană. Disciplina a fost elementul de bază al acestei pasiuni, fapt ce mi-a fost de mare ajutor de-a lungul anilor. De asemenea, pentru că fac parte din acest ansamblu, știu cum să mă comport și cum să lucrez cu un colectiv atât de numeros.

Rep.: Consideri că dansul și muzica au avut un efect pozitiv asupra vieții tale?

E.P.: Cea mai bună alegere a mea din perioada copilăriei a fost să mă înscriu la aceste cursuri de dans popular în cadrul acestui ansamblu. Cele mai deosebite evenimente la care am participat au fost datorită acestei alegeri, iar amintirile pe care le-am creat alături de oameni remarcabili, sunt de neuitat. Deci, da, consider că această activitate are cel mai benefic efect asupra vieții mele.

Rep.: Ce lecție importantă ai învățat?

E.P.: Nici nu cred că îmi pot aminti exact toate lecțiile învățate pentru că sunt destul de multe. Poate câteva dintre cele mai importante care îmi vin acum în minte sunt următoarele: oamenii sunt diferiți, iar noi trebuie să avem respect și răbdare cu toți; întotdeauna trebuie să îmbinăm utilul cu plăcutul; dacă realizezi ceva cu drag, rezultatul va fi mereu unul extrem de mulțumitor; trebuie să muncești din greu pentru ceea ce-ți dorești cu adevărat.

Rep.: Plănuiești să continui practicarea dansului și după terminarea liceului?

E.P.: Categoric: da. Plănuiesc să mă înscriu la un alt ansamblu, unul studențesc, dar mereu mă voi întoarce cu drag la junii mei.

A consemnat Ana SANDOR