Idicel Sat, gazdă primitoare tradiţiilor şi obiceiurilor populare

Asociația pentru Cunoașterea Culturii Tărănești împreună cu Consiliul Local Brâncovenești și Consiliul Județean Mureș a organizat duminică, 14 august, cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Național de Jocuri și Obiceiuri Populare la Idicel Sat, comuna Brâncoveneşti. „Am invitat la această întâlnire dragă cu jocul, obiceiurile vechi, cântecele și voia bună ansambluri și grupuri folclorice valoroase, menite să reprezinte importante zone etnofolclorice ale județului, dar și din țară. Invitații au fost primiți cu călăreți, cu pâine i sare la intrarea în sat, de unde s-a plecat într-o paradă a portului popular până în fața Căminului Cultural”, a precizat Mărioara Bârsan, președintele Asociației pentru Cunoașterea Culturii Țărănești.

Deschiderea oficială a festivalului s-a bucurat de prezenţa oficialităţilor judeţului, Alexandru Cîmpeanu – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, Alexandru Petru Frătean – senator PSD, Cristian Chirteş – deputat PNL, Vasile Gliga – deputat PSD, precum şi de publicistul şi gazetarul Lazăr Lădariu, fiul al satului. “Cei de aici din Idicel Sat sunt extrem de bucuroși că împreună cu Mărioara Bârsan, motorul acestui festival, şi de alţi idiceni inimoşi să putem organiza și în acest an acest eveniment. Sunt tineri, vârstnici, oameni de vârstă mijlocie, practic toată lumea se bucură de tradiții, de folclor, de tot ce înseamnă trecut și prezent. Personal, în calitate de primar sunt foarte bucuros că ați venit în număr așa de mare la Idicel Sat, lucru ce denotă faptul că lumea e interesată de tradiții, de ce se întâmplă aici la Idicel Sat”, a afirmat Ordog Ferenc, primarul comunei Brâncoveneşti.

Veşnicia s-a născut la sat

“Lucian Blaga spunea că veșnicia s-a născut la sat, ceea ce constituie un mare adevăr. Iată că bunul Dumnezeu a dat țăranului român puterea, înțelepciunea dar și curajul de a apăra existența satului atunci când, într-o epocă de curând apusă se încerca distrugerea lui. Dumneavostră, astăzi, aici la Idicel, apărați această veșnicie, statornicia satului românesc, apărați tradiția, cultura și tot ce înseamnă adevăratele valori ale poporului roman.”

Alexandru Cîmpeanu

Idicel, vatră românească milenară

“Ca de fiecare dată sunt emoționat la această manifestare. Privesc în jur la obiceiurile frumoase din întreaga țară reunite aici la Idicel aduse de oameni frumoși, cu zâmbetul pe buze. Vreau să-mi exprim un gând de apreciere pentru Mărioara Bârsan pe care o cunosc de foarte mulți ani,  iată că nici acum nu s-a dezis, fiind și în acest an sufletul acestei manifestări de excepție într-o vatră românească milenară. Aici nu pot să nu mă gândesc și la domnul primar care, împreună cu Consiliul Local, chiar dacă UDMR-ul este majoritar, știe și apreciază aceste lucruri și continuă să le sprijine ca ele să existe.”

Alexandru Petru Frătean

La Idicel Sat se scrie o pagină de istorie

“Cu mare drag am răspuns invitației Mărioarei Bârsan și am dorit mult să fiu prezent la Idicel Sat. Am fost și în anii trecuți, am văzut lucruri frumoase, obiceiuri de mult dispărute prin alte părți, cum a fost vâltoarea de pe Valea Gurghiului. Sper ca acea mașină de spălat naturală să fie readusă în atenție, la fel ca multe alte tradiții de care avem datoria să le păstrăm. Cred că suntem cu toții convinși că aici la Idicel Sat se scrie o pagină de istorie. O istorie a tradițiilor și obiceiurilor populare, o istorie până la urmă a neamului nostru. Nu pot decât să mă înclin în fața celor care au gândit acest festival.”

Cristian Chirteş

Tradiţii şi obiceiuri din toate colţurile ţării

Sărbătoarea datinilor şi obiceiurilor de la Idicel Sat a debutat cu deja tradiţionala sârbă a idicenilor, moment care a deschis maratonul cântecului, joculului şi obieceiurilor populare, cu tinerii din Idicel Sat cu un obicei vechi, denumit Păpăluga prin părţile Idicelului. Pe scena festivalului au evoluat ansamblurile folclorice din Idicel, Idicel-Pădure și formația de jocuri populare maghiare din Brâncovenești, Ansamblul ”Hodăceana“ din Hodac, Grupul ”Coronița” din Solovăstru, Ansamblul din Dumbrava, comuna Vătava, Grupul vocal ”Dăscălițele” din Goreni, comuna Batoș, Ansamblul din Albești și Ansamblul ”Clăcașii” din Ideciu de Sus.

Apreciind diversitatea și bogăția moștenirii culturii tradiționale din toate zonele etnofolclorice ale României, precum și strădania pentru originalitate și autentic a altor ansambluri folclorice reprezentative pentru zonele din care vin, gazdele de la Idicel Sat au invitat şi în acest an oaspeţi din afara judeţului, Ansamblul ”Izvorașul” din Gălăuțaș (Harghita), Ansamblul ”Cheile Oltețului” (Polovragi, județul Gorj), Ansamblul ”Domnițele” Costești (Vâlcea), Ansamblul folcloric aromân ”Dor” din Sarighiol de Deal, comuna Beidaud (Tulcea), care a adus pe scena festivalului un obicei de ciobănie, alături de cântecele și jocurile aromânilor dobrogeni. Programul a fost completat de rapsozi locali, iar la lăsarea serii au urcat pe scenă soliști consacrați, Dorina Oprea, Andrei Romanică, Leontina Pop cu cântecele Văii Gurghiului, Codruța Rodean cu cântece din Mărginimea Sibiului şi Traian Jurchelea cu doine şi jocuri bănăţene. „Ca de fiecare dată scopul nostru este acela de a reînvia tradiția, de a nu o lăsa să se piardă, de a aduce în fața oamenilor de la Idicel formații valoroase care țin la ceea ce înseamnă portul locului în care își au rădăcinile, cântecul, jocul și obiceiurile. Cred că această ediţie a fost una reuşită în care ne-am bucurat unii de ceilalți. Dacă am reușit să dăm bucurie și celor ce ne sunt spectatori, dincolo de faptul că schimbăm între noi ceea ce înseamnă cultură țărănească, înseamnă că ne-am atins scopul. Este important să ne cunoaștem, să nu lăsăm să piară uscate și ofilite cântecele, să nu lăsăm uitate straiele celor care le-au făcut, și dacă reușim să facem altele în locul celor vechi este și mai bine. Am această satisfacție, știu unde mi-am pus ștacheta fapt pentru care mă declar mulțumită. Evoluția invitaților, calitatea repertoriului ansamblurilor prezente, atât în ce privește obiceiurile cât și jocurile, dorința lor de a fi autentici mă bucură și îmi dau satisfacție”, a subliniat Mărioara Bârsan.