Sărbătoarea creștină comemorează vestea primită de Fecioara Maria de la Arhanghelul Mihail, aceea că va naște pe Isus, fiul lui Dumnezeu. Denumirea populară a sărbătorii, Blagoveștenie, este de proveniență slavă, ca la majoritatea sărbătorilor creștine ortodoxe, deoarece în evul mediu limba de cult a fost limba slavonă. Fiind plasată în perioada Postului Paștelui, în această zi se dă dezlegare la pește, ca și de Florii
Calendarul popular leagă această sărbătoare religioasă de primăvară de grija țăranului pentru rodirea pomilor, astfel că în multe locuri se aprindeau focuri în grădini pentru afumarea pomilor fructiferi, pentru rodul acestora și pentru a-i feri de viermi.
În zona noastră, la începutul secolului XX, la Ibănești, în Valea Gurghiului, stăpânul casei mergea cu clopoțelul în jurul casei și zicea:”Ieșiți șerpi și broaște, că au venit Blagoveșteniile”, pentru că se credea că acum încep să iasă șerpii și broaștele din pământ.
Bunavestire este considerată o sărbătoare de început de primăvară,”cap de primăvară”, căci din această zi se spune că începe să cânte cucul, care va cânta până la Sânziene sau la Sf. Petru de vară.
Laura POP