Părintele Fărcaș Zaharie, apel la unitate de Ziua Crucii

Creștinii ortodocși și greco-catolici serbează astăzi Ziua Crucii, sau Înălţarea Sfintei Cruci, considerată cea mai veche dintre sărbătorile creştine. Pilda acestei sărbători a fost reamintită de părintele Fărcaș Zaharie cu prilejul Zilelor Comunei Chiheru de Jos. „Suntem înaintea sărbătorii Înălâțării Sfintei Cruci, cea care unește pe creștini. Crucea este simbolul tuturor creștinilor, indiferent de confesiune. După cum spune însuși Christos, Dumnezeu nu caută la fața omului, ci caută la sufletul acestuia, la sufletele noastre indiferent de confesiune, dar mai ales se uită la cei dragi care Îl urmează. Dumnezeu cheamă în permanență pe oameni să-L urmeze, căile oamenilor să fie în căile Domnului, astfel ei vor ajunge la mântuire. Cu toții ne rugăm întotdeauna ca Dumnezeu să ne de-a pace, bucurie, bunăstare și înțelegere, chiar dacă câteodată deasupra oamenilor există alții care nu întotdeauna vor acest lucru. Dumnezeu întotdeauna vrea pace și înțelegere între oamenii. Cu toți ne numim frați, frați întru Christos, indiferent ce religie are fiecare, Dumnezeu îl iubește pe fiecare om care a venit pe lume, astfel ca niciunul să nu se piardă și toți să ajungă la mântuire”, a spus părintele Fărcaș Zaharie din cadrul Parohiei Greco-Catolice Chiheru de Jos.

Semnificațiile Înălţării Sfintei Cruci

Înălţarea Sfintei Cruci aduce aminte creștinilor de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, 14 septembrie fiind considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului. Prin această sărbătoare creștinii comemorează aflarea crucii (de către Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare) pe care a fost răstignit Iisus și înălțarea ei solemnă, în văzul tuturor, de către episcopul Macarie de Ierusalim, în ziua de 14 septembrie 326, precum și readucerea lemnului crucii de la perși, în anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius I, care a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după care patriarhul Zaharia de Ierusalim a înălțat-o în văzul tuturor, la 14 septembrie 630.