Convulsiile CJ în 20006

1 februarie 2006

Preşedintele CJ, Lokodi Edita e mulţumită de activitatea administraţiei judeţene în 2005 şi promite proiecte importante în 2006. Relaţia cu consilierii nu e prea roz, iar colaborarea cu Primăria municipiului reşedinţă de judeţ se rezumă la intenţii. CJ va avea însă surprize în 2006….

Rep.: Care sunt principalele realizări ale CJ Mureş în 2005?
Lokodi Edita: E greu să le enumerăm pe scurt. Am pregătit un raport detaliat pe toate direcţiile, pe care l-am făcut public. N-aş vrea să-mi scape lucruri importante. Enumerând am putea aminti: Parcul Industrial. Finalizarea Aerogării. Proiectul Samtid Câştigarea a două proiecte mari pe infrastructură. Două staţii de transfer pentru gunoiul menajer. Proiectul câştigat pe Valea Nirajului de cătr0e microregiunea Niraj. Finalizarea caselor tip familial din Sâncraiu de Mureş. Construirea pe proiecte speciale a mai multor kilometri de conductă pentru alimentare cu apă.
Finalizarea zonei Mureşului de Sud între Cucerdea, Cuci, Sânpaul, Lechinţa. Repararea mai multor drumuri judeţene. Pietruirea şi chiar asfaltarea unor drumuri comunale. Infiinţarea Asociaţiei Judeţene de Turism. Infiinţarea Serviciului Salvamont. Infiinţarea Direcţiei Judeţene de Pază. Asocierea cu Primăria Târgu Mureş pentru construirea sistemului de urgenţă 112. Construirea a 13 poduri din fondurile primite pentru inundaţii. Realizarea lucrărilor de amenajare a albiei râurilor ce au provocat distrugeri la inundaţii, reconstruirea a zeci de podeţe, amenajările în sediul Palatului Administrativ, terminarea lucrărilor de construire a centralei termice din Palatul Culturii, amenajarea spaţiului pentru UNAP şi Bibliotecă, amenajarea spaţiilor pentru secţia maghiară de la Ansamblul Folcloric Mureşul. Am sprijinit spitalele, am sprijinit în mai multe proiecte Phare consilii locale, sau construit cu ajutorul MLPAT săli de sport, am construit la Măgherani o casă de bătrâni cu centru medical şi punct farmaceutic, am sprijinit consiliile locale pentru a-şi construi sedii administrative şi în alte diferite proiecte.
* Rep: Care sunt obiectivele generale incluse în strategia CJ Mureş pentru 2006?
L.E.: Pentru 2006 urmărim finalizarea lucrărilor în parteneriat public privat la prima alveolă de la groapa ecologică, reorganziarea şi externalziarea parţială a instituţiilor culturale, o analiză amănunţită a DASPC, constuirea celor cinci case câştigate pe baza unui proiect naţional. Avem un proiect mare de 160 de miliarde de lei pentru construirea sau amenjarea infrastructurii judeţene, continuăm lucrările de pietruire şi asfaltare ale drumurilor culturale. Trebuie să găsim sedii pentru diferite instituţii culturale, continuăm demersurile pentru obţinerea hotelului Parc şi dorim să realizăm nişte proiecte mari, prin atragerea unor fonduri europene în turism. Mă gândesc aici la un eventual muzeu al satului, unde acele valori care pe parcursul anilor s-au adunat prin salvarea unor case de tip monument istoric să-şi găsească loc, să fie reconstruite. Ne gândim chiar împreună cu administraţii publice locale să construim sate, să atragem turişti, având în vedere multiculturalitatea judeţului. Continuăm proiectul Samtid şi pregătim trei proiecte mari cu sprijinul MLPAT şi Ministerului Mediului pentru alimentare cu apă şi canalizare. Am pregătit un master-plan şi avem stabilită o listă de priorităţi, urmând ca ulterior să fi folosit şi pentru fonduri de coeziune. Dorim să facem şi un proiect, un studiu de prefezabilitate pe porţiunea vechiului drum judeţean Sărăţeni – Măgherani, pentru că am scurta cu 20 de km distanţa între Târgu Mureş şi Sovata. Dorim să înfiinţăm asociaţii de microregiuni unde să dezvoltăm proiecte sociale, în parteneriat cu judeţele înfrăţite şi proiecte pentru dezvoltarea turismului. Societatea de Drumuri şi Poduri trebuie să fie pusă pe picioare şi după aceea pregătim privatizarea acestei societăţi. Va trebui să valorificăm o parte din secţiile unde nu mai există activitate, vrem s-o privatizăm, pentur că această societate nu mai este competitivă pe piaţă. Am anunţat concurs pentru postul de director, interimatul nu a dat roade, persoana nu a fost capabilă să redreseze societatea nici într-un fel.
Nemulţumiri la CJ
* Rep: Ce vă nemulţumeşte cel mai mult în privinţa activităţii consilierilor judeţeni?
L.E.: Aş dori să mă înţeleagă mai mult, nu numai pe mine, ci şi aparatul propriu al CJ, şi executivul în întregime. Cei care urmăresc activitatea noastră, chiar dacă nu ne laudă totuşi recunosc eforturile şi munca noastră. Aş dori ca aceşti consilieri care ar trebui să ne pună în faţa unor proiecte de anvergură, să fie măcar alături de noi la pregătirea acestor proiecte. Spre exemplu, poriectul Samtid: eu eram foarte fericită dacă măcar acei consilieri care răspund de acele zone unde sunt municipiile şi oraşele asociate în acest proiect s-ar fi interesat mai mult, pentru că de fapt puteau să atragă de aici şi capital politic. Însă dacă-i întrebaţi nu ştiu dacă ştiu multe despre acest proiect atât de important. Aş dori să manifeste mai puţin scepticism şi să aibă mai multă bunăvoinţă. Ei nu sunt duşmanii noştri, mulţi dintre ei cred că rolul lor este să spună la orice nu e bun. Sper că încet, încet, până la sfârşitul mandatului se liniştesc lucrurile.
* Rep: Cum răspundeţi acuzaţiilor de amestec în activitatea comisiilor şi manageriat pe criteriul etnic?
L.E.: Am dovedit la sfârşitul anului că nu m-am amestecat. Susţin în continuare că niciodată nu mă amestec în treaba comisiilor. La propunerea mea s-au înfiinţat aceste comisii, am zis să implic mai mult consilierii judeţeni să vadă unde cheltuie CJ banii şi nu preşedintele să fie persoana care decide. Ei sunt din diferite domenii de activitate, ei sunt diferite puncte ale judeţului, să distribuie ei proiectele. Nici anul trecut n-am avut nici un proiect de susţinut nici eu , nici rudele mele, nici formaţiunea politică care mă susţine. Am împărţit banii în mod corect luând în calcul datele statistice din judeţ, consilierii români au dispus asupra proiectelor culturale pentru fundaţii şi asociaţii care sunt de interes pentru cultura românească, iar cei maghiari asupra proiectelor pentru minoritatea maghiară, plus am lăsat rezervă pentru proiecte legate de romi. Anul acesta va fi la fel, doar că acel ghid va fi mai complex conform noilor norme legale apărute. Consilierii, precum şi specialiştii care lucrează în aceste comisii din aparatul propriu au respectat şi anul trecut fiecare criteriu de eligibilitate şi după aceea de verificare. Nu înţeleg la cine am dat bani, CJ hotărăşte de fiecare dată cu privire la orice proiect de colaborare, niciodată nu a dat preşedintele nici cinci bani la nimeni. Fără hotărârea CJ, aici nimeni nu a beneficiat de nici cinci bani aşa că refuz susţinerea consilierilor că aş fi făcut proiecte pe criterii etnice sau aş fi făcut măcar favor pentru vreun proiect. Nici măcar la lucrările comisiilor nu m-am dus niciodată neinvitată. Aceste susţineri vin din partea comisiei de buget-finanţe care doreşte să devină preşedinte peste preşedinte. Au solicitat să decidă şi cu privire la plecările în străinătate, decizie care conform legii este absolut atributul preşedintelui, normal în cadrul unui program stabilit de CJ şi în cadrul unui buget stabilit de CJ. Dacă se organizează undeva un simpozion, acolo vor merge specialişti din aparatul propriu care trebuie să se pregătească, şi care rămân aici după plecarea noastră şi vor lucra în continuare în folosul administraţiei publice locale. Dacă cineva este nemulţumit de activitatea mea este îndreptăţit să conteste. Pentru mine este foarte important ca fiecare consilier să participe o dată la un eveniment internaţional să vadă cum se pun problemele, care sunt pretenţiile europenilor faţă de noi şi să ia un pic de aer din afară, după mine acesta ar fi câştigul judeţului.
Parcul industrial promovat
* Rep: Ce tehnici de marketing au fost folosite pentru promovarea Parcului Industrial Mureş?
L.E.: Avem site pe internet, am promovat pe internet, am scris scrisori către toate ambasadele din ţară. Am trimis CD -uri şi cărţi la Camerele de Comerţ din ţară şi din străinătate. Am primit aici vizitatori, şi deocamdată cam atât.
* Rep: Pentru a doua oară la licitaţia pentru concesionarea primei parcele din Parcul Industrial nu s-a prezentat nimeni. Consideraţi investiţia făcută un eşec?
L.E.: Nu. Consider că investitorii sunt deştepţi, nu o să vină nimeni să liciteze preţul unei parcele peste cel stabilit minim, investitorii doresc negociere directă. La negocierea directă ce va avea loc acum, la sfârşitul lui ianuarie, începutul lui februarie, sunt trei investitori care vin la negociere directă.
* Rep: Care sunt primele rezultate ale funcţionării Biroului CJ Mureş de la Bruxelles?
L.E.: Timp de trei luni funcţionara publică Ciobanu Simona a participat la un training puternic la Bruxelles. A participat la multe evenimente organizate de camerele de comerţ din ţările membre UE. A luat legătura cu diferite ambasade, a urmărit proiectele care se lansează acolo. A construit o punte între CJ şi aceste instituţii europene. A împărţit materiale de prezentare a judeţului Mureş, şi cei care vor pleca în perioada următoare se vor familiariza cu administraţia publică europeană. Funcţionarii au acolo o activitate de dimineaţa de la ora opt până seara la nouă în fiecare zi.
Furturi din Palat şi munca în echipă
* Rep: Care sunt cele mai vulnerabile puncte ale Palatului Administrativ şi care este valoarea pagubelor înregistrate până la finele lui 2005?
L.E.: Sistemul de securitate pe care vrem să-l instalăm nu înseamnă neapărat prejudicii. Sistemul de securitate înseamnă civilizaţie. Din păcate trebui să spunem că am avut şi evenimente neplăcute, cum ar fi furtul unor telefoane din birouri, furtul unui calculator în plină zi şi efracţia ce a avut loc la biroul parlamentar al domnului Antonie. Cred că oriunde în lume, o instituţie publică trebuie să aibă un aspect civilizat, acesta înseamnă şi faptul că se urmăreşte intrarea, ieşirea tuturor persoanelor inclusiv al preşedintelui la ce oră vine şi la ce oră pleacă. Sistemul înseamnă mai multă siguranţă pentru cei care lucrează aici, şi nu în ultimul rând, funcţionarii publici din aparatul prorpiu trebuie să simtă că aici există o muncă serioasă şi că toată lumea trebuie să ştie să folosească timpul de lucru.
* Rep: Cum vedeţi relaţia cu Primăria Târgu Mureş în 2006?
L.E.: Sincer, aş dori să existe măcar la nivelul celor două consilii o colaborare mai strânsă. Avem foarte multe proiecte pe care numai împreună le putem face: zona periurbană, instituţiile culturale, construirea unui muzeu al satului etc. Dacă n-ar mai exista o dorinţă de monopolizare din partea ambelor părţi, am putea să facem Zilele Târgu Mureşului mai atractive poate, am putea să facem şi Zilele Judeţului de ce nu, şi alte evenimente în folosul şi în beneficiul cetăţenilor.
* Rep: Cum decurge activitatea cu cei doi vicepreşedinţi şi dacă există sincope în funcţioanrea Executivului?
L.E.: Activitatea cu cei doi vicepreşedinţi este productivă, fără ei nu puteau fi realizate proiectele din 2005. În continuare cei doi vicepreşedinţi lucrează la proiectele gândite de noi, lucrăm împreună alături de toţi directorii fără de care iarăşi n-am putea să lucrăm. Deci aici este o muncă de echipă, până la ultimul om, până la portarul care asigură intrarea în clădire, noi suntem o echipă închegată.