Noi raiduri aeriene în sudul Somaliei

Elicoptere au lansat, marţi, atacuri în sudul Somaliei, unde s-ar ascunde islamişti, au declarat martori oculari, care nu au putut preciza dacă este vorba despre aparate etiopiene sau americane, relatează AFP.

"Două elicoptere au survolat oraşul Afmadow şi au lansat bombe asupra unei localităţi învecinate. Nu ştim dacă elicopterele erau americane sau etiopiene", a spus un localnic. Un altul a confirmat infomaţia.
Afmadow se află la circa 420 kilometri sud-vest de Mogadiscio.
Luni, armata americană a efectuat mai multe atacuri în regiune împotriva unor islamişti suspectaţi de legături cu al-Qaida.

Eşecuri ale politicii SUA
Statele Unite au intervenit direct sau indirect de mai multe ori, începând din 1992, în Somalia, ţară din Cornul Africii aflată în război civil, unde s-ar fi refugiat membri al-Qaida, potrivit Washingtonului, şi au înregistrat mai multe eşecuri decât reuşite, comentează AFP.
În decembrie 1992, SUA lansează operaţiunea "Restore Hope" pentru a ajuta victimele foametei şi a încerca să restabilească pacea în ţara devastată de lupte interne. Forţa internaţională care intervine este plasată sub comandament american şi numără până la 38.000 de militari străini, dintre care 28.000 americani.
În mai 1993, Naţiunile Unite preiau conducerea misiunii "Restore Hope", în cadrul ONUSom II (Operaţiunea Naţiunilor Unite în Somalia), destinată să controleze încetarea ostilităţilor şi să asigure securitatea în porturi, aeroporturi şi pe căile de comunicaţie necesare pentru trimiterea asistenţei umanitare. Mii de soldaţi americani, dar şi pakistanezi, nigerieni, italieni şi francezi participă la ONUSom II.
Dar şi operaţiunea ONU, ca şi Restore Hope, este un fiasco: cel puţin 151 de Căşti albastre îşi pierd viaţa. Americanii, implicaţi într-o căutare fără rezultate a generalului Mohamed Farah Aidid, care conduce operaţiunile de gherilă la sud de Mogadiscio, pierd cel puţin 30 de militari.
După teribila zi de 3 octombrie 1993, când 18 militari americani sunt ucişi şi târâţi pe străzile oraşului Mogadiscio, preşedintele american Bill Clinton anunţă retragerea trupelor la 31 martie 1994. Ultimul soldat american părăseşte Somalia la sfârşitul lunii martie.
Timp de aproape un deceniu, Washingtonul nu se mai implică vizibil în această ţară africană pradă haosului, fără putere centrală şi care pare să nu mai intereseze comunitatea internaţională.
Dar în urma atentatelor din 1998 împotriva ambasadelor americane din Kenya şi Tanzania (224 de morţi), şi a atentatelor de la 11 septembrie 2001, Somalia revine pe lista priorităţilor americane, fiind bănuită că este refugiul unor membri ai reţelei al-Qaida care au revendicat atacurile.
În 2002, Statele Unite îşi instalează singura lor bază militară din Africa la Djibouti, la doar câţiva kilometri de Somalia.
În martie 2003, şase americani în civil, dar înarmaţi, răpesc dintr-un spital un bărbat de origine yemenită suspectat că este membru al-Qaida şi îl scot din ţară cu avionul.
La începutul anului 2006, când mişcarea islamistă ia amploare în Somalia, ţară de tradiţie musulmană moderată, Statele Unite susţin financiar o alianţă a şefilor militari pentru a contracara ascensiunea la putere a islamiştilor. Această intervenţie, indirectă de această dată, este din nou un eşec.
După mai multe luni de confruntări care fac sute de morţi, islamiştii ocupă Mogadiscio în iunie-iulie, înainte de a prelua controlul asupra a mare parte din sudul şi centrul ţării.
Statele Unite îşi schimbă atunci tactica. În decembrie 2006, sprijină oficial ofensiva militară a Etiopiei, vecină cu Somalia, împotriva islamiştilor care sunt alungaţi în 12 zile. (newsin)