Actorul Rudy Moca, premiu de excelență oferit de Viorica Dăncilă la București: „Pentru a putea fi cineva, nu există niciun apendice etnic”

În 19 februarie, la inițiativa premierului Viorica Dăncilă, cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor, a avut loc la Palatul Victoria din București ceremonia „Trecut, prezent și viitor”.

Data de 20 februarie 1856 reprezintă data eliberării din sclavie a ultimei categorii de robi ce aparțineau proprietarilor particulari, prin „Legiuirea pentru emancipația tuturor țiganilor din Principatul Românesc”, act normativ promulgat de domnitorul Barbu Știrbei, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogâlniceanu, cel din urmă spunând despre acest eveniment că a reprezentat ziua în care românii au „lepădat de pe sine neomenia și rușinea de a ține robi”. Ziua a fost stabilită la 155 de ani de la eliberare din sclavie, prin Legea nr. 28 din 11 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial în 15 martie 2011.

Excluziunea este de neacceptat într-o democrație

Aproape un secol mai târziu, în anul 1942, au fost deportați în Transnistria, în condiții inumane, peste 25.000 de romi. Doar jumătate au supraviețuit și s-au întors în România. Mai mult de 11.000 au murit de foame, frig sau epidemii.

„Avem, astăzi, printre noi, câțiva dintre supraviețuitorii acelor vremuri. Suntem alături de ei și de rudele lor și le împărtășim durerea. Faptul că sunt astăzi aici, în fața noastră, ne responsabilizează și ne aduce aminte că avem datoria morală să transmitem generațiilor următoare un patrimoniu cultural și social bazat pe echitate și solidaritate. Așa cum am subliniat și la Bruxelles, în cadrul evenimentelor organizate pentru combaterea antisemitismului și intoleranței, este foarte important să explicăm tinerelor generații trecutul, așa cum a fost el. Din acest motiv, Guvernul susține eforturile de a include în programele educative problematica genocidului romilor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, vrem să asigurăm condiții sociale decente pentru ultimii supraviețuitori romi ai deportării în Transnistria. Promovarea valorilor diversității culturale, încurajarea dialogului interetnic și continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populația romă și societate în ansamblu rămân o prioritate pentru actuala guvernare. Excluziunea prin ignorare și indiferență este de neacceptat într-o democrație. Iar punerea în aplicare a unei agende de coeziune socială necesită acțiuni coordonate între factori de decizie din multiple domenii. Motiv pentru care, doresc să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestui eveniment și celor care păstrează viu trecutul comunității rome”, a transmis prim-ministrul Viorica Dăncilă.

Un eveniment onorant

În cadrul acestei ceremonii, cunoscutul actor mureșean Rudy Moca a primit din partea Vioricăi Dăncilă o Diplomă de excelență pentru performanța artistică și promovarea culturii rome. Născut la Târgu-Mureș, actorul Rody Moca a copilărit la Iernut, a studiat la IATC Bucureşti și a fost regizor la Teatrul de păpuși.

„Evenimentul a fost extraordinar și oarecum s-a făcut o legătură aproape tangențială cu ceea ce a însemnat acum câteva sute de ani dezrobirea. Cuvântul meu a încercat puțin să fie din zona mulțumirilor, dar nu acea mulțumire care se duce în zona umilinței, ci acea mulțumire pentru apreciere și pentru distincția primită venind din zona care îți dădea într-adevăr satisfacție. Dar asta nu m-a oprit acolo să spun de față cu toți miniștrii câți erau, că o anumită categorie a actorilor, din păcate sunt apreciați și valorizați doar atunci când nu mai sunt. Iar ceremonia de astăzi a demonstrat contrariul. Pe cei care ne-au apreciat, întreaga ceremonie i-a înnobilat, iar pe noi ne-a onorat. Am fost limitat la un discurs de 3 minute, și este greu să sintetizezi, să concentrezi tot ce vrei să spui în acest timp, dar am fost mai mult decât mulțumit. Aș fi ipocrit să spun că nu mă simt bine în momentul în care ți se apreciază munca și valoarea și că cineva, cât de târziu, spune da, merită”, a spus actorul când a fost contactat.

O istorie a suferinței

În cadrul unui moment emoționant, unul dintre supraviețuritorii Holocaustului a urcat la pupitru pentru a spune câteva cuvinte despre cum le-a fost viața după deportare.

„Am fost deportați la Grigorești în Transnistria. Acolo ne-a debarcat, am călătorit cu trenul personal din 25 septembrie 1942 până în 1 octombrie. Și în 1 ne-a dus la o fermă, la Delenii 2. Nu ne-au dat condiții, nici măcar pentru dormit, ne-au adăpostit într-un grajd fără paturi, fără uși, fără geamuri, fără lumină și acolo munceam încontinuu de dimineață până seara. Tainul care ni se dădea era 200 de grame de făină, care era cu spici, orz. Aveam noroc că erau cartofi, puteam și noi să ne coacem cartofi că nu exista acolo niciun fel de bucătărie. Un săpun sau o apă unde să ne spălăm nu era, păduchi erau destui, medicamente nu existau, asistență medicală nu. Mai erau și împușcați romii care nu vroiau să muncească. Veneau nemții, îi luau și îi executau, 3-5 pe zi până s-au pus pe treabă toți romii și au început să muncească”, a povestit Constantin Brăilă, supraviețuitor al Holocaustului romilor, născut în 1931 la Alexandria.

S-au oferit distincții supraviețuitorilor romi, victime ale Holocaustului săvârșit în timpul celui de-al doilea Război Mondial, Rodica Crăciun, Constantin Brăilă, Gheorghe Manole, Gheorghe Mihai și Traian Crăciun. De asemenea, s-au acordat distincții Uniunii Civice a Tinerilor Romi din România pentru implicarea în acțiunea guvernamentală în memoria victimelor Holocaustului desfășurată la Aushwitz în Polonia. Nu în ultimul rând, de distincții s-au bucurat și artiștii aparținând minorității rome pentru promovarea culturii, a tradițiilor și istoriei romilor: Doinița Oancea, Alina Șerban, Elena Duminică, Oana Rusu, Mihaela Drăgan, Zita Moldovan, Vera Lingurar, Sorin Sandu, Dragoș Dumitru, Valentin Rupiță, Mihai Sorin, Eugen Raportoru, Petre Marian și bineînțeles, Rudy Moca, care a fost și singurul dintre artiști care a urcat la pupitru să spună câteva cuvinte.

Este rândul romilor să își deschidă sufletul

În contextul Zilei Dezrobirii Romilor, l-am întrebat pe Rudy Moca ce se poate face în continuare pentru comunitatea romă.

„Pașii care trebuiau făcuți, cel puțin la nivel de inițiativă, s-au făcut, și s-au găsit foarte multe modalități de afirmare pentru această comunitate. Dar, înainte de toate, este important să se depășească nivelul de promovare absolut teatrală. Nu are nicio valoare. Niciun proiect nu stă în picioare dacă el nu poate fi pus în practică sau nu poate fi aplicat. În schimb, înainte de toate astea, cea care trebuie să se trezească și care trebuie să facă primul pas, e comunitatea romilor. Să-și deschidă porțile, să-și deschidă sufletele, inima și să nu le fie jenă, ci absolut asumativ și responsabil să își arate, să povestească și să demonstreze care este cultura lor, care este cutuma lor, stilul de viață. Cum pot ei să aibă acces la autodepășire și la dezvoltare profesională, transformându-se ca într-un material didactic școlar într-un model viu. Ca o demonstrație că se poate. Pentru că pentru a fi cineva, și a putea câștiga performanță, a putea să te autodepășești, nu există niciun apendice etnic. Ei ar trebui să înceapă prima dată pentru că pașii de partea cealaltă s-au făcut, urmează să îi facă acum ei. Și dacă nu îi vor face, atunci degeaba. Oricât ar fi de binevoitor un om politic, public, dar și politicile, ele nu au nicio însemnătate. Poate că sună destul de academic și de dur ce spun, dar acesta este adevărul crud. Dacă nu se întâmplă așa ceva, atunci nu este decât un monolog al principiilor, al politicilor și al propunerilor. Dar niciodată nu va fi un dialog comunicativ între o parte și cealaltă. Trebuie să se termine această „binevoință” de a oferi, fără a se cere nimic în schimb. Trebuie să fie o perfectă egalitate între a primi și între a oferi. Altfel nu se poate”, a concluzionat Rudy Moca.