Reconstituire istorică despre Marea Unire, la Reghin

Reghinenii au avut  parte duminică, 14 iulie, în Piațeta din Cartierul Libertății, de o inedită reconstituire istorică intitulată „Garda Națională de la Alba Iulia și Personalitățile Unirii”, eveniment organizat de Primăria Municipiului Reghin. Cei prezenți au putut  afla cum s-au derulat secvențele importante ale zilei de 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia,  chiar de la personalitățile cheie implicate în actul Unirii Transilvaniei cu România. Proiectul  de reconstituire  istorică aparține  Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia , prin care au fost evocate personalități implicate în organizarea evenimentului din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, ce a avut ca finalitate Unirea Transilvaniei cu România.„Acest proiectul s-a născut din dorința de a marca 100 de ani de la momentul de la 1 Decembrie 1918. Este practic al șaptelea proiect încheiat cu succes  de către Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Primele proiecte au vizat dacii, apoi romanii și  alte populații barbare. Din ultimele proiecte s-au creat aceste uniforme cu ajutorul cărora am reușit să dăm viață câtorva momente de la 1 Decembrie 1918. Nu le-am  putut  cuprinde pe toate , dar încercăm pe cât se poate să fim cât mai vizibili, să atragem dacă se poate atât adulții, dar mai ales copii, să fie interesați de acest moment”, ne-a declarat Marius Cristea, muzeograf în cadrul Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Eleonora Lemeny Rozvan și  Elena Pop, prezente la Reghin

În cadrul proiectului „ Garda Națională de la Alba Iulia și Personalitățile Unirii” sunt evocate personități precum Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băsești, Alexandru Vaida Voievod, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop, Samoilă Mârza, o parte din acestea fiiind prezente în Piațeta din Cartierul Libertății din Reghin.Din punct de vedere istoric, Garda Națională de la Alba Iulia a fost o formațiune de soldați români transilvăneni care a contribuit decisiv la buna organizare a evenimentelor de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Excelenta organizare a acestui corp militar a constituit, de altfel, și unul dintre argumentele pentru care Alba Iulia a fost aleasă, în noiembrie 1918, ca loc pentru Marea Adunare Națională ce avea să hotărască unirea Transilvaniei cu România.„La Reghin, am încercat să prezentăm o bucățică din ziua de 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, cu discursurile din acea zi ale celor doi episcopi, Miron Cristea cu discursul propriu , respectiv Iuliu Hosu care a citit o parte din Rezoluția Marii Adunări Naționale. Nu  au fost prezente toate personaalitățile din cadrul proiectului deoarece o parte din grupul nostru participă la Festivalul Dac Fest, la Măgura Uroiului, lângă Simeria. Am avut în schimb reprezentante femei de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, și aici mă refer la prima femeie parlamentar din România întregită, Eleonora Lemeny Rozvan, precum și  Elena Pop, sora lui Iuliu Maniu. De asemenea, a fost prezent președintele Mari Adunări Naționale de la Alba Iulia, Gheorghe Pop de Băsești, decanul de vârstă al adunării, omul care a luptat toată viața pentru împlinirea acestui deziderat, și nu în ultimul rând Samoilă Mârza, celebrul fotograf care a imortalizat unirea. În acea zi, cred că Samoilă Mârza nu a realizat amploarea momentului, a fost omul potrivit la locul potrivit, fără el cred că nu aveam nicio imagine a acelei zile importante pentru națiunea română”, a spus Marius Cristea.