Home / Agricultura / FOTO: Adrian Claudiu Bucur din Băla, legumicultură făcută din pasiune

FOTO: Adrian Claudiu Bucur din Băla, legumicultură făcută din pasiune

Distribuie

Unul dintre sectoarele agricole care a început să prindă tot mai tare contur în ultima perioadă și să fie unul atractiv pentru tineri este cel legumicol. Este și cazul lui Adrian Claudiu Bucur din comuna Băla, care combină cu succes atât activitatea agricolă, cât și cea administrativă, fiind și viceprimar al comunei Băla.

Primii pași

L-am vizitat zilele trecute, prilej să descoperim o fermă în toată regula, solarii pline cu tot felul de bunătăți. Am dorit să aflăm mai multe, așa că am stat la o poveste cu Adrian și am aflat drumul parcurs în cei patru ani de când se îndeletnicește cu această frumoasă ocupație, cultivarea legumelor. „Tot stăteam, eu și cu soția, și ne gândeam ce să facem, de ce să ne apucăm. Mai exact, tatonam tot felul de idei să vedem încotro ne îndreptăm. Am moștenit un teren de la bunicii mei, situat un pic mai sus de dispensarul uman care urmează să fie construit, și am zis să încercăm pe această parte, respectiv cultivarea legumelor. Începutul pot spune că a fost unul foarte greu, în contextul în care nici eu, nici soția nu aveam niciun fel de experiență în acest domeniu. Primul solar l-am făcut așa cum am știut noi la acea vreme, de aici și problemele pe care le-am avut. La un moment dat l-a rupt vântul, plus alte și alte probleme pe care le-am întâmpinat, care au făcut ca începutul nostru în acest domeniu legumicol să fie unul extrem de dificil. Ușor am început să facem pași importanți în aprofundarea acestui domeniu, am mai întrebat de la unul, de la altul, plus că ne-am documentat foarte mult, zi noapte căutam date despre acest domeniu și, acum, pot spune că rodul muncii noastre se poate vedea cu ochiul liber”, ne-a declarat Adrian Claudiu Bucur.

Roșii, ardei, gogoșari

Prima cultură a fost cea de roșii, după care au urmat cea de ardei, gogoșari, castraveți și vinete. „La început am pus numai roșii. Au fost două sere de roșii, soiurile Cassarosa și Pink Rock, soiuri ceva mai românești. În prezent, suprafața cultivată în solar este de 2.000 mp, respectiv patru solarii. Pe lângă roșii, producția de legume mai cuprinde ardei, gogoșari, castraveți, vinete. Momentan, în solarii se găsesc roșii, ardei kapia, gogoșari și castraveți. În ce privește ardeii kapia, soiurile cultivate sunt Kaptur, iar în ce privește gogoșarii, soiul cultivat în solariile din Băla este Kabala. În ce privește cultura de kapia, cu ea mergem până în luna noiembrie, iar în locul ei cultivăm ceapă verde, spanac și ridichi. În ce privește roșiile, sezonul ține până la finele lunii octombrie, după care venim cu alte culturi. Practic, în toamnă încheiem sezonul cu roșii, ardei și gogoșari până anul următor când reluăm cultivarea acestor culturi”, spune Adrian. Căldura pare să nu aibă efecte atât de mari asupra producției de legume, asta și datorită apei asigurate pentru culturi. „Pot să spun că ne descurcăm destul de bine, nu am avut probleme din cauza secetei. Avem trasă apă din rețea, consumul fiind undeva la 1.000 litri de apă pe zi per solar, în ce privește ardeii și gogoșarii. În schimb, la roșii, cantitatea de apă e una mai mică decât la celelalte culturi, în special acum în perioada de coacere”, afirmă Adrian.

Desfacerea

Legumele cultivate la Băla de Adrian se pot găsi atât în marketuri, cât și la comandă. „Facem livrări la domiciliu în funcție de comenzile pe care le avem, pe raza municipiului Târgu Mureș. De asemenea, livrăm la aproape toate magazinele Carrefour din oraș, precum și la aprozare. Pe săptămână livrăm undeva la 300-400 kilograme de roșii, respectiv undeva la 100 de kilograme în ce privește ardeii și gogoșarii”, spune Adrian.

Dezvoltarea afacerii

Lăudabil este faptul că tot acest business a fost susținut grație fondurilor proprii. Deși lucrurile au mers conform graficului, e rost și de mai bine, astfel că atragerea unui proiect cu finanțare europeană face parte din planurile lui Adrian Claudiu Bucur. „Toți banii investiți în acest business sunt din surse proprii, nu am avut vreun proiect sau altă măsură de sprijin. După patru ani, pot spune că suntem în grafic. Acum reușim să ne scoatem banii pe care i-am investit în această afacere. Suntem mândri de ce am reușit să facem, de faptul că am ajuns ca după atâta muncă să avem parte și de rezultate. Nu este o afacere mare, sunt doar eu și cu soția, plus o femeie care ne mai ajută, dar în care punem foarte mult suflet. Dacă pui suflet în ceea ce faci, nu are cum să nu-ți fie munca răsplătită. În ce privește perspectiva, nu vrem să ne oprim aici, dorim să continuăm dezvoltarea afacerii. În timp dorim să mai achiziționăm teren, să ne extindem suprafața cultivată. Luăm în calcul inclusiv varianta unui proiect prin care să accesăm fonduri europene pentru dezvoltarea acestei afaceri. De asemenea, dorim să ne extinden nu doar ca suprafață, ci și ca diversitate în ce privește culturile. În acest sens, dorim să mergem mai mult pe vinete, care au o priză mare la cumpărători”, a conchis Adrian Claudiu Bucur.

Alin ZAHARIE


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Premiul I pentru Școala Gimnazială Ioan Vlăduțiu din Luduș

Distribuie Trupa de teatru a Școlii Gimnaziale Ioan Vlăduțiu, “Les amis de la scène”, coordonată …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.