Dan Puric, oaspete al aniversării RUA

La aniversarea primului unui an de existență al Ecosistemului RUA – Români Uniți Acasă a avut parte de un invitat special în persoana actorului, regizorului și scriitorului Dan Puric, protagonistul conferinței “Libertatea de a fi român”, găzduită de Palatul Culturii din Târgu Mureș în luna noiembrie a anului trecut.

„Este un an de zile de când am lansat RUA – Români Uniți Acasă, proiect care se dorește a fi prima țară online din lume unde noi toți să fim parte. Rolul nostru este să unim românii, demnitatea noastră, pozitivitatea noastră, mândria noastră, tot ce avem noi mai scump, sufletul, credința în bunul Dumnezeu. Alături de copii mei am zis să facem o seară specială. Cum poate să fie o seară special fără oameni speciali, fără oameni deosebiți, fără vorbe? În primul rând, mă bucur să-l am alături de mine pe Maestrul Dan Puric, din punctul meu de vedere un geniu, pe domnul profesor Leonard Azamfirei, precum și pe naistul Nicolae Voiculeț. Împreună să vorbim despre libertate, libertatea de a iubi, libertatea de a fi român, libertatea de a dărui. Cred că este cel mai important lucru pe care poate să-l aibă un om, pe lângă familie, credință este libertatea”, a spus Doru Borșan în deschiderea conferinței care și-a intrat în subiect nu înainte de o mică introducere legată de cei care au pus la construcția RUA.

„Acum mai bine de un an am semnat un parteneriat de colaborare între UMFST și RUA. Sunt foarte mândru pentru că flacăra RUA pornește de acasă. Avem nevoie de încredere, de speranță, de prietenie și-l consider pe domnul rector Leonard Azamfirei un prieten al Ecosistemului RUA și un prieten al meu personal. În ce privește Dan Puric, pot spune că este ultima sclipire din viața mea. M-a făcut mai bogat, mai bucuros decât am fost până ieri, chiar și astăzi. Fiecare vorbă pe care o scoate simt că vine din suflet, din profunzimea minții, și ți-e drag să stai lângă un astfel de om, să simți adevărul absolut. Este alături de noi pentru că a crezut în proiectul nostru și va face multe lucruri frumoase împreună începând chiar cu ianuarie anul viitor. Pe naistul Voiculeț l-am cunoscut acum 5-6 luni și la fel, am simțit deschiderea totală față de viața noastră”, a precizat Doru Borșan.

Ce înseamnă libertatea?

„A fost un înțelept cu vreo 450 de ani înainte de Hristos, un chinez pe nume Lao Zi care spune că doar pușcăriașii vorbesc despre libertate, că oamenii liberi sunt precum îndrăgostiții, iubesc. Am adus cu mine o carte intitulată ”Omul liber”. Am avut o intuiție fantastică cu vreo trei săptămâni înainte să fie decretată pandemia și am scis această carte. Când cărțile se vând greu, oamenii se vând ușor și țara se dă pe gratis spunea Tudor Mușatescu. Nu aveți nevoie de definiții, ci de stări sufletești. Trecutul ne eliberează. Libertatea pe care noi o trăim acum e rodul sacrificiului și jertfelor părinților și bunicilor noștri. Nicolae Iorga spunea că nu victoriile strămoșilor noștri, ci suferințele lor ne-au dat puterea de a fi acum”, a spus Dan Puric.

La rândul său, prof. dr. Leonard Azamfirei a punctat raportul dintre libertate și componenta religioasă. „Dacă domnul Puric e un om de litere și de spirit, în ce mă privește vin dintr-o lume a concretului care, uneori, într-o interacțiune cu suferința umană, vrând-nevrând te mai dezumanizează din când în când. M-a provocat această asociere dintre libertate și componenta religioasă. Este o mare asemănare între Dumnezeu și libertate, dintr-o perspectivă pe care vreau să o introduc acum. Dumnezeu L-a creat pe om, după care omul a început să îl creeze pe Dumnezeu după chipul și asemănarea fiecăruia. Nu am spus-o eu ci altcineva, dar a spus-o bine. Creăm definiții diferite ale libertății în raport cu cel din față, care sunt valorile pe care le avem, care este contextul cultural în care ne găsim într-un anumit moment”, a spus rectorul UMFST Târgu Mureș.

Libertatea. Unde, ce și cum?

Un punct al discuției subliniat de Doru Borșan a fost 1990, anul în care românii sau trezit în brațe cu mult râvnita libertate. „În 1990 am cunoscut libertatea. Ne-am tot întrebat pe vremea lui Ceaușescu oare cum este să iubești liber, să ai ocazia și fericirea până la urmă de a cunoaște alte civilizații, să poți să pleci din țara ta și să te întorci în mod pașnic. În 1990 am dobândit această libertate. Cum am administrat în acele momente libertatea? În ce mă privește, m-am trezit la 19 ani, în floarea vieții mele, cu această libertate și mi-am spus: sunt liber, sunt fericit, sunt sănătos, sunt tânăr, cu o poftă nebună de a cunoaște și a mânca viața pe pâine, și ce fac acum, încotro să o apuc,?”, a fost mingea ridicată la fileu lui Dan Puric de către gazda conferinței.

„La fel ca și Doru, am plecat din ghetoul acela comunist care era România către o lume liberă cea a Occidentului și n-am știut unde ne ducem. Am plecat din grădina zoologică și am ajuns în junglă împușcați la liber. S-a spus aici de către domnul profesor Azamfirei că libertatea absolută e una anarhică. Libertatea asbolută are o disciplină de fier. Preafericitul Augustin spunea: iubește și fă ce vrei. Un om care este cu adevărat liber are o disciplină fantastică, are o asceză interioară. În teatru se zice că arta improvizației dinainte gândite. Libertatea, bunii mei prieteni nu este libertinaj”, a spus Dan Puric.

Medicina, între dovadă și experiență

În discuția a intervenit și marele om politic Ion Rațiu, invocat de rectorul UMFST în ce privește libertatea de a accepta și părerea celuilalt, definitorie până la urmă în ce privește conferința găzduită de Palatul Culturii.

„Un mare om politic care trăit în afară și care s-a întors în România în 1990 al cărui nume nu am să-l spun, spunea că a fost nevoie de revoluție ca să aibă ceilalți dreptul la o opinie diferită. Însăși seara aceasta e un bun exemplu. Domnul Dan Puric a ridicat o minge la fileu pe care aș vrea să o mai jucăm dacă este posibil. Fără îndoială că există valori creștine universal acceptate, iar în medicină există o controversă între două noțiuni, medicina bazată pe experiență și medicina bazată pe dovezi. Medicina științifică contemporană pe care eu o susțin, format fiind într-o medicină clasică cu bunele și relele pe care le are, cu eșecurile pe care le are, cu vacciniști, cu anti-vacciniști, cu COVID și non-COVID, cu vindecări spectaculoase din COVID cu apă cu sare și devenite ulterior metode teraputetice infaibile, eu ca medic îmi permit să promovez, chiar să combat când este cazul, să susțin medicina bazată pe dovezi și să fiu rezervat la cea bazată pe experiență. A veni cu narațiuni care sunt extrem de interesante și care până la urmă ne stârnesc interesul, este doar o jumătate de drum. În ce măsură o medicină bazată pe experiență, într-un final se transformă sau nu în menționatele dovezi? S-a spus aici că reperele fundamentale sunt cele de natură spirituală religioasă și este corect să fie așa. Însă vreau să atrag atenția că, ceea ce bine știți, Rusia este o țară profund religioasă în felul ei, există regimuri religioase fundamentaliste în zona arabă care-și bazează existența pe componentă religioasă. Întreb atunci, în ce măsură acest apel la argumentul exclusiv pe care îl reprezintă componenta creștină cu valorile pe care le are și care, mă repet, sunt indubitabile, este suficient. Mă întreb dacă nu e nevoie de un mecanism exterior și un sistem care trebuie să funcționeze sănătos de evaluare externă, nu doar internă care să confirme că ce se întâmplă în sistemul respectiv funcționează”, a punctat Leonard Azamfirei.

Pilda fântânii

În replică, Dan Puric a punctat exemplul dat de Părintele Ioan, Mitropolitul Banatului, fântâna care unește și adapă, nicidecum cea care desparte. „Legat de creștinism, un exemplu e cel cu Părintele Ioan, Mitropolitul Banatului. Mi-a spus la un moment dat, el fiind episcop prin Covasna. Chemat fiind de un țăran să-i sfințească gospodăria, a avut parte de o masă extraordinar de frumoasă, plină cu fel de fel de bunătăți, cu tot felul de pomi fructiferi, iar gardul care înconjura gospodăria se oprea într-o fântână. Mirat, a întrebat de ce e făcut așa gardul, cu fântână cu tot? Pentru că vecinul e ungur și bem aceeași apă, a fost răspunsul țăranului. Acesta e creștinismul. Aici poate apare confuzia. Nu confundați religia cu credința. În numele religiei s-au făcut crime. Credința e cu totul și cu totul altceva”, a subliniat Dan Puric.

Alin ZAHARIE